< Faptele 13 >

1 În adunarea care era în Antiohia erau niște prooroci și învățători: Barnaba, Simeon, care se numea Niger, Lucius din Cirene, Manaen, fratele adoptiv al tetrarhului Irod, și Saul.
Antioch Houbung sunga Themgao le mihil ho chu, Barnabas, Simeon (mivompa), Lucius (Cyrene mi), Manaen (Herod Antipas golpa), chule Saul ahiuve.
2 În timp ce slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: “Separă-i pe Barnaba și pe Saul pentru mine, pentru lucrarea la care i-am chemat”.
Chuin Nikhat amaho hin an ngola Pathen ahoukhom pet-un Lhagao Theng in amaho koma chun “Barnabas le Saul chu kakouna natong dingin lhandoh tauvin,” ahin tin ahi.
3 Apoi, după ce au postit și s-au rugat și și-au pus mâinile peste ei, i-au trimis.
Chuin amahon an ngola taona hatah-a anei jouvun amani chunga chun khut angam un, ataopeh jouvun asoldoh tauvin ahi.
4 Astfel, fiind trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia. De acolo au navigat spre Cipru.
Chuin Barnabas le Saul chu Lhagao Theng in asoldoh lhon tan ahile, amani Seleucia kongkai muna achesuh lhon in chuin Cyprus twikol jon dingin konga atou lhon tan ahi.
5 Când au ajuns la Salamina, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile evreiești. L-au avut și pe Ioan ca însoțitor.
Chuche muna Salamis khopi alhun hon phat in Judah te kikhop khomna hoa alut lhon in Pathen thu asamphong le hon tan ahi. Chule John Mark jong amani kithopi dingin akilhon uvin ahi.
6 După ce au străbătut insula până la Pafos, au găsit un vrăjitor, un fals profet, un iudeu care se numea Bar Isus,
Chuin amani twikol sung pumpi a chun khopi khat a kon in khopi khat ah avahle lhonin Paphos chan in achelhon in ahile hiche lai muna chun Bar-Yeshua kiti Judah mi doichoi le themgao lhemkhat akimupi lhon in ahi.
7 care se afla cu proconsulul Sergius Paulus, un om înțelegător. Acesta i-a chemat pe Barnaba și pe Saul și a căutat să audă cuvântul lui Dumnezeu.
Chule amapa chu gamvaipo miching tah Sergius Paulus koma uma ahi. Chuin gamvaipo pa chun Pathen thu angai nom jeh chun Barnabas le Saul chu akou tan ahi.
8 Dar vrăjitorul Elymas (căci așa se numește el după interpretare) s-a împotrivit lor, căutând să-l întoarcă pe proconsul de la credință.
Ahinlah Elymas kiti doichoi mikhat ahung kikum lut in gamvaipo chun Barnabas le Saul thusei chu atahsan louna tei dingin hiche teni thusei hi ngaipeh hih in tin aseiyin ahi.
9 Dar Saul, care se mai numește și Pavel, plin de Duhul Sfânt, și-a fixat ochii asupra lui
Chuin Paul tiajong kihe Saul chu Lhagao Theng adimset in, chule aman doichoi mipa chu aven,
10 și a zis: “Fiu al diavolului, plin de toată înșelăciunea și de toată viclenia, vrăjmaș al oricărei dreptăți, nu vei înceta să pervertești căile drepte ale Domnului?
“Nangma Diabol chapa, Jou le jona milhemlha, thilpha jouse dinga melma pa! Pathen lamdih a kona mihem puimang ding hi nangah louhel ding ham?
11 Acum, iată, mâna Domnului este asupra ta și vei fi orb, fără să vezi soarele pentru o vreme!” Imediat, o ceață și întunericul au căzut peste el. A umblat de colo-colo căutând pe cineva care să-l ducă de mână.
Ven tun Pakai mijep na khut chu nachunga hung chu ding chule namit choding phat chomkhat khovah namulou ding ahitai.”
12 Atunci proconsulul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, fiind uimit de învățătura Domnului.
Hiche thilsoh chu gamvaipo chun amu phat in ama jong seijui ho lah a ajao tan ahi ajeh chu Pakai thudol thuhil chu kidang asah val jeng ahi.
13 Pavel și ceata lui au pornit din Pafos și au ajuns la Perga, în Pamfilia. Ioan s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim.
Chuin Paul le alhon khompi ho chun Paphos dalhan Pamphylia jon dingin konga akitolun Perga muna akinga tauvin, chule hiche muna kon chun John Mark chu Jerusalem lama akile tan ahi.
14 Dar ei, trecând de la Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei. Au intrat în sinagogă în ziua de Sabat și au șezut jos.
Ahin Paul le Barnabas vang chu keng lam in Pisidia gam'a Antioch chan achelhon in, chuin cholngah nikhon amani jong kikhom dingin kikhop khomna in ah alut lhon tan ahi.
15 După citirea Legii și a profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunându-le: “Fraților, dacă aveți vreun cuvânt de îndemn pentru popor, vorbiți.”
Chuin angaiya Mose le Themgao lekhabu asim jouvun kikhopna-a lamkai hon amani koma chun “Sopi teni mipi ho tilkhouna dinga seinom nanei honle hung sei lhonin,” tin phat apeuvin ahi.
16 Pavel s-a ridicat în picioare și, făcând semn cu mâna, a zis: “Bărbați israeliți și voi, cei ce vă temeți de Dumnezeu, ascultați.
Chuin Paul ading doh in akhut alhang in mipi ho chu thipbeh cha-a um ding'in aseiyin, chuin aman aseitai, “Israel mite hole Pathen ging'ah chidang namdang teho, ngaiyuvin,
17 Dumnezeul acestui popor i-a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul când a rămas ca străin în țara Egiptului și, cu brațul ridicat, l-a scos din ea.
Hiche Israel nampi Pathen chun ipu ipateu ana lhengdoh in Egypt gam'a chun apunsah uvin chule thahattah nampi khat in ahin semdoh tan ahi. Chuin athahat nan Egypt mite khut ah asoh chan nauva konin ahin huh doh in,”
18 Pe o perioadă de aproximativ patruzeci de ani i-a suportat în pustiu.
Gamthip noiya kum somli jen ahin puiyin,
19 După ce a distrus șapte națiuni în țara Canaanului, le-a dat țara lor ca moștenire timp de aproximativ patru sute cincizeci de ani.
Chuin Canaan gamsunga nam sagi jen asumang in, agam sungu chu Israel ten aloding in apetan ahi.
20 După aceste lucruri, le-a dat judecători până la profetul Samuel.
Hiche thilsoh hi kum 450 sunga soh ahi. Chujouvin Israel chate chunga vaihom ding in Pathen thutan vaihom ho ana pen ama ho chun Samuel themgao pa khang chanin vai anahom un ahi.
21 După aceea au cerut un rege, și Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, un bărbat din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani.
Chuin mipi chun leng ana thum'un, ahile Pathen in Benjamin phunga kon Kish chapa Saul chu ana pen ama chun kum somli lengvai anapon ahi.
22 După ce l-a înlăturat, l-a ridicat ca rege al lor pe David, căruia i-a și mărturisit: “Am găsit pe David, fiul lui Isai, un om după inima mea, care va face toată voia mea.
Ahin Pathen in Saul chu leng muna konin ana ladoh in David chu ana tung tan ahi. Pathen in David thudola hitin ana seiye “Keiman kalung gottah mi Jesse Chapa David kamutai, aman kalunggot jouse abol ding ahi” ati.
23 Din urmașul acestui om, Dumnezeu a adus mântuirea lui Israel, conform promisiunii sale,
Chule Pathen in Israelte huhdoh dinga athutep Yeshua chu leng David insunga kon ahi.
24 înainte de venirea sa, când Ioan a predicat pentru prima dată lui Israel botezul pocăinței.
Ama ahung masang in twilutsah John in Israel mipi jousen chonset lung aheiya Pathen koma akilekit uva chule twiya Baptize achanna dingu thu ana lhangsam in ahi.
25 Pe când Ioan își împlinea cursul, a zis: “Ce credeți că sunt eu? Eu nu sunt el. Dar iată că vine după mine unul, ale cărui sandale nu sunt vrednic să le dezleg'.
Chuin John in atoh ding kin achaiphat in aman adong in “keihi Messiah nei hisah uham? Kahipoi! Ahin Ama hungvah ding ahi, chule keima akengchot khao sutlha a pang asolchah khat dinga jong lhing jou kahipoi.”
26 “Fraților, copii din neamul lui Avraam, și cei din voi care vă temeți de Dumnezeu, cuvântul acestei mântuiri a fost trimis la voi.
Sopite, Abraham son ho le chidang namdang Pathen ging mite ho, Hiche huhhingna thuphahi eiho dinga hung kisol ahi.
27 Căci cei care locuiesc în Ierusalim și conducătorii lor, pentru că nu l-au cunoscut, nici glasurile profeților care se citesc în fiecare Sabat, le-au împlinit condamnându-l.
Jerusalem mite le alamkai teuvin themgao hon Yeshua thudol aseiyu ahilam ahepouve. Chusang in themmo achanun hiche jeng jong hin cholngah niseh a themgao ho thucheng aguilhun sah ahi.
28 Deși nu au găsit nici un motiv de moarte, i-au cerut totuși lui Pilat să-L omoare.
Chule dan dung juiya tha nading themmo najong amu pouvin, ahin Pilate henga chun atha teitei nading in angeh un ahi.
29 După ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au dat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt.
Chuin themgao vin achungchang thudol asei jouse aboljou soh phat un, thingpel chunga konin ala lhauvin lhanah alup sah tauvin ahi.
30 Dar Dumnezeu l-a înviat din morți,
Ahivangin Pathen in thina-a konin akaithou kittai.
31 și a fost văzut timp de multe zile de cei care au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui în fața poporului.
Chuin nikho phabep jouvin Galilee a kona Jerusalem lampia akilhon khompi ho henga ama akiphong in tun amaho Israel mite henga hettoh sah in apang uvin ahi.
32 Noi vă aducem vestea cea bună a promisiunii făcute părinților,
Tunia keiho hiche laiya hi Pathen in ipu ipateu henga ana kitepna thupha choiya hung kahiuve.
33 că Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, prin faptul că l-a înviat pe Isus. După cum este scris și în al doilea psalm, “Tu ești Fiul meu. Astăzi am devenit tatăl tău”.
Chule hiche hi ason achilhah eiho jouse henga Pathen in Yeshua akaithou vanga aguilhunsah ahi. Hiche thudol hi Psalm lekhabu nina in hitin aseiyin ahi, “Nangma kachapa, tunin keima napa kahitai.”
34 “Despre faptul că l-a înviat din morți, ca să nu se mai întoarcă la stricăciune, așa a vorbit: 'Vă voi da binecuvântările sfinte și sigure ale lui David'.
Ajeh chu Pathen in lhana monlha bep ding hilouva thina-a kona kaithou dinga ana thutepsa ahi. Pathen in aseiyin, “David henga kakitepna phattheina kiselguh chu nangma kapeh ding nahi, ati.
35 De aceea spune și într-un alt psalm: “Nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea”.
Psalm lekhabu dang khat'ah ahilchen be in, Nami theng chu lhan'a namon den sah lou ding ahi,” ati.
36 Căci David, după ce a slujit în neamul său sfatul lui Dumnezeu, a adormit, a fost culcat cu părinții săi și a văzut putrezirea.
Chule hiche thuhi David aseina ahipoi, ajeh chu David chun ama khang sunga Pathen lunggot lam abol jouvin athi in apu apate toh akivui khomin chule atahsa jong amon mang tan ahi.
37 Dar cel pe care l-a înviat Dumnezeu nu a văzut putrezirea.
Ahipoi! Hiche thuhi Pathen in atahsa mon mang louva akaithou midang khat kiseina ahi.
38 Să știți, deci, fraților, că prin acest om vi se vestește iertarea păcatelor;
Sopite ho, ngaiyun! Hiche Yeshua vanga chonset ngaidamna aum thudol lhangsama kahiuve.
39 și prin el oricine crede este îndreptățit de toate lucrurile de care nu ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise.
Koi hijong le ama tahsan chan chu Pathen anga themchanga kisim ding ahi chule hiche hi Mose dan in aboltheipoi.
40 Feriți-vă, deci, ca să nu vină peste voi ceea ce s-a spus în profeți:
Chingtheiyun! Themgao thusei hohi nangho chunga chuh sah hih un, ajeh chu amahon hitin aseiyuve;
41 “Iată, batjocoritorilor! Minunează-te și pieri, Căci Eu fac o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nu o veți crede în nici un fel, dacă cineva v-o declară.””
“Veuvin mi nuisat ho, kidang sauvin lang thidoh un, ajeh chu nangho phat laiyin thilkhat kabolin, hiche thil khat kabol chu mikhat in naheng uva ahung sei jong le natahsan pouve.” ati.
42 Iudeii au ieșit din sinagogă, și neamurile au cerut să li se vestească aceste cuvinte în Sabatul următor.
Chuin Paul le Barnabas chu kikhopna in'a konin apotdoh lhonin ahile mipi chun akham uvin hapta kit le asei lhon jouse avelsei kit lhon dingin angeh-un ahi.
43 După ce s-a despărțit sinagoga, mulți dintre iudei și dintre prozeliții evlavioși au urmat pe Pavel și pe Barnaba, care, vorbindu-le, îi îndemnau să continue în harul lui Dumnezeu.
Chuin Judah mi tamtah le hougut Judah houva lut mitampi chun Paul le Barnabas chu ajui tauvin ahile amanin amaho chu Pathen milungsetna a umdet jing ding in atil khou lhon tan ahi.
44 În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat să asculte cuvântul lui Dumnezeu.
Chuin a-hapta kit in khopi sunga mipi atamjo Pathen thungai ding in ahung khomun ahi.
45 Dar iudeii, văzând mulțimea, s-au umplut de gelozie, au contrazis cele spuse de Pavel și au hulit.
Ahin Judah mi abang chun mipi chu aveu vin ahile athangse uvin, hijeh chun Paul thusei jouse chu anelkal un ahi.
46 Pavel și Barnaba au luat cuvântul cu îndrăzneală și au zis: “Trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Întrucât, într-adevăr, îl respingeți de la voi înșivă și vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem la neamuri. (aiōnios g166)
Chuin Paul le Barnabas chun hangsan tah in alhangsam lhonin asei lhon tai, “Nangho Judah te henga Pathen thu kalhangsap masah lhon ding hi ngaikhoh ahi, ahin nanghon napampai uva, nangho le nanghon tonsot hinna changdia lomlouva thu nakitan tah jeh un, chidang namdang te henga kache lhon ding ahitai. (aiōnios g166)
47 Căci așa ne-a poruncit Domnul, zicând: , “Te-am pus ca lumină pentru neamuri, ca să aduci mântuirea până la marginile pământului.”
Ajeh chu Pathen in, ‘vannoi leiset pumpia huhhing na thupole dinga, chidang namdang te lah-a vah'a kasem lhon nahi,’ atia chu chidang namdang te lah a eisol lhon ahitai,” ati lhon e.
48 Neamurile, auzind acestea, s-au bucurat și au slăvit cuvântul lui Dumnezeu. Toți cei care erau rânduiți pentru viața veșnică au crezut. (aiōnios g166)
Chuin chidang namdang ten hiche thu ajah phat un hapan akipah in Pakai athangvah un chule tonsot hina chang dinga kilhengdoh ho jouse chu seijui in apang tauvin ahi. (aiōnios g166)
49 Cuvântul Domnului s-a răspândit în toată regiunea.
Chuin hiche gamkai sung se achun Pathen thu chu akithe jal tan ahi.
50 Dar iudeii au stârnit pe femeile evlavioase și de seamă și pe căpeteniile cetății și au stârnit o persecuție împotriva lui Pavel și a lui Barnaba și i-au aruncat afară din hotarele lor.
Chuin Judah techun hougut numei ho le khopi sunga lamkai ho chu atil seuvin Paul le Barnabas chu khopi sunga konin adel mang sah tauvin ahi.
51 Dar ei și-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și au venit la Iconia.
Chuin amanin apampai lhon vetsahnan akenglhona khobon athing lha lhonin Iconium ajon lhon tan ahi.
52 Ucenicii au fost plini de bucurie și de Duhul Sfânt.
Chule Seijui ho chu kipana le Lhagao vin adimset tauvin ahi.

< Faptele 13 >