2 Corinteni 4
1 De aceea, având această slujbă, nu slăbim, pentru că am primit îndurare.
Therefore, since it is by God’s mercy that we are engaged in this ministry, we do not lose heart.
2 ci am renunțat la lucrurile ascunse ale rușinii, nu umblând cu viclenie și nici nu mânuind cu viclenie cuvântul lui Dumnezeu, ci prin manifestarea adevărului, recomandându-ne conștiinței oricărui om înaintea lui Dumnezeu.
No, we have renounced the secrecy prompted by shame, refusing to adopt crafty ways, or to tamper with God’s message, and commending ourselves to everyone’s conscience, in the sight of God, by our exhibition of the truth.
3 Chiar dacă Buna Vestire a noastră este voalată, ea este voalată în cei muribunzi,
And, even if the good news that we bring is veiled, it is veiled only in the case of those who are on the path to ruin –
4 în care dumnezeul acestei lumi a orbit mințile celor necredincioși, pentru ca lumina Bunei Vestiri a slavei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu, să nu răsară asupra lor. (aiōn g165)
people whose minds have been blinded by the God of this age, unbelievers as they are, so that the light from the good news of the glory of the Christ, who is the incarnation of God, should not shine for them. (aiōn g165)
5 Căci noi nu ne predicăm pe noi înșine, ci pe Cristos Isus ca Domn, și pe noi înșine ca slujitori ai voștri pentru Isus,
(For it is not ourselves that we proclaim, but Christ Jesus, as Lord, and ourselves as your servants for Jesus’ sake.)
6 întrucât Dumnezeu, care a spus: “Lumina va străluci din întuneric”, este cel care a strălucit în inimile noastre pentru a da lumina cunoașterii gloriei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Cristos.
Indeed, the same God who said “Out of darkness light will shine,” has shone in on our hearts, so that we should bring out into the light the knowledge of the glory of God, seen in the face of Christ.
7 Dar noi avem această comoară în vase de lut, pentru ca puterea să fie de la Dumnezeu și nu de la noi înșine.
This treasure we have in these earthen vessels, so that its all-prevailing power may be seen to come from God, and not to be our own.
8 Suntem apăsați din toate părțile, dar nu zdrobiți; suntem în încurcătură, dar nu la disperare;
Though hard pressed on every side, we are never hemmed in; though perplexed, never driven to despair;
9 urmăriți, dar nu părăsiți; loviți, dar nu distruși;
though pursued, never abandoned; though struck down, never killed!
10 purtând mereu în trup punerea la moarte a Domnului Isus, pentru ca viața lui Isus să se arate și în trupul nostru.
We always bear on our bodies the marks of the death that Jesus died, so that the life also of Jesus may be exhibited in our bodies.
11 Căci noi, care trăim, suntem întotdeauna dați la moarte din pricina lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.
Indeed, we who still live are continually being given over to death for Jesus’ sake, so that the life also of Jesus may be exhibited in our mortal nature.
12 Astfel, deci, moartea lucrează în noi, dar viața în voi.
And so, while death is at work within us, life is at work within you.
13 Dar având același duh de credință, după cum este scris: “Am crezut și de aceea am vorbit”. Și noi credem, și de aceea și vorbim,
But, in the same spirit of faith as that expressed in the words – “I believed, and therefore I spoke,” we, also believe, and therefore speak.
14 știind că Cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi cu Isus și ne va prezenta împreună cu voi.
For we know that he who raised the Lord Jesus will raise us also with him, and will bring us, with you, into his presence.
15 Căci toate sunt pentru voi, pentru ca harul, înmulțindu-se prin cei mulți, să facă ca mulțumirile să abunde, spre slava lui Dumnezeu.
For all this is for your sakes, so that the loving kindness of God, spreading from heart to heart, may cause yet more hearts to overflow with thanksgiving, to his glory.
16 De aceea, nu leșinăm, ci, deși exteriorul nostru se strică, lăuntrul nostru se înnoiește în fiecare zi.
Therefore, as I said, we do not lose heart. No, even though outwardly we are wasting away, yet inwardly we are being renewed day by day.
17 Căci necazul nostru ușor, care este de moment, ne lucrează din ce în ce mai mult o greutate veșnică de glorie, (aiōnios g166)
The light burden of our momentary trouble is preparing for us a weight of imperishable glory, beyond all measure. (aiōnios g166)
18 în timp ce noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele care nu se văd. Căci lucrurile care se văd sunt vremelnice, dar lucrurile care nu se văd sunt veșnice. (aiōnios g166)
We, all the while, gaze not on what is seen, but on what is unseen. For what is seen is transient, but what is unseen is imperishable. (aiōnios g166)
