1 Corinteni 15
1 Și acum, fraților, vă vestesc, fraților, vestea cea bună pe care v-am propovăduit-o, pe care și voi ați primit-o, în care și voi stați în picioare,
Ali vam napominjem, braæo, jevanðelje, koje vam objavih, koje i primiste, u kome i stojite,
2 prin care și voi sunteți mântuiți, dacă țineți cu tărie cuvântul pe care vi l-am propovăduit, dacă n-ați crezut în zadar.
Kojijem se i spasavate, ako držite kako vam objavih; veæ ako da uzalud vjerovaste.
3 Căci v-am dat mai întâi ceea ce am primit și eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi,
Jer vam najprije predadoh što i primih da Hristos umrije za grijehe naše, po pismu,
4 că a fost îngropat, că a înviat a treia zi, după Scripturi,
I da bi ukopan, i da usta treæi dan, po pismu,
5 și că S-a arătat lui Cefa, apoi celor doisprezece.
I da se javi Kifi, potom jedanaestorici apostola;
6 Apoi s-a arătat deodată la peste cinci sute de frați, dintre care cei mai mulți au rămas până acum, dar și unii au adormit.
A potom ga vidješe jednom više od pet stotina braæe, od kojijeh mnogi žive i sad, a neki i pomriješe;
7 Apoi s-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor,
A potom se javi Jakovu, pa onda svima apostolima;
8 și, în cele din urmă, ca unui copil născut la timpul nepotrivit, mi s-a arătat și mie.
A poslije sviju javi se i meni, kao kakvom nedonošèetu.
9 Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Adunarea lui Dumnezeu.
Jer sam ja najmlaði meðu apostolima, koji nijesam dostojan nazvati se apostol, jer gonih crkvu Božiju.
10 Dar, prin harul lui Dumnezeu, sunt ceea ce sunt. Harul care mi-a fost dat nu a fost zadarnic, ci am lucrat mai mult decât toți aceștia; dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care era cu mine.
Ali po blagodati Božijoj jesam što jesam, i blagodat njegova što je u meni ne osta prazna, nego se potrudih više od sviju njih, ali ne ja nego blagodat Božija koja je sa mnom.
11 Așadar, fie că sunt eu, fie că sunt ei, așa propovăduim noi și așa ați crezut și voi.
Bio dakle ja ili oni, tako propovijedamo, i tako vjerovaste.
12 Și dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morților?
A ako se Hristos propovijeda da ustade iz mrtvijeh, kako govore neki meðu vama da nema vaskrsenija mrtvijeh?
13 Dar dacă nu există înviere a morților, nici Hristos nu a înviat.
I ako nema vaskrsenija mrtvijeh, to ni Hristos ne usta.
14 Dacă Hristos nu a înviat, atunci propovăduirea noastră este zadarnică și credința voastră este și ea zadarnică.
A ako Hristos ne usta, uzalud dakle propovijedanje naše, a uzalud i vjera vaša.
15 Da, și noi am fost găsiți martori falși ai lui Dumnezeu, pentru că am mărturisit despre Dumnezeu că L-a înviat pe Hristos, pe care nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie.
A nalazimo se i lažni svjedoci Božiji što svjedoèimo na Boga da vaskrse Hrista, kojega ne vaskrse kad mrtvi ne ustaju.
16 Căci dacă morții nu au înviat, nici Hristos nu a înviat.
Jer ako mrtvi ne ustaju, ni Hristos ne usta.
17 Dacă Hristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică; sunteți încă în păcatele voastre.
A ako Hristos ne usta, uzalud vjera vaša: još ste u grijesima svojijem.
18 Atunci și cei care au adormit în Hristos au pierit.
Dakle i oni koji pomriješe u Hristu, izgiboše.
19 Dacă am nădăjduit în Hristos numai în această viață, suntem dintre toți oamenii cei mai jalnici.
I ako se samo u ovom životu uzdamo u Hrista, najnesreæniji smo od sviju ljudi.
20 Dar acum Hristos a înviat din morți. El a devenit cel dintâi rod al celor adormiți.
Ali Hristos usta iz mrtvijeh, i bi novina onima koji umriješe.
21 Căci, de vreme ce moartea a venit prin om, tot prin om a venit și învierea morților.
Jer buduæi da kroz èovjeka bi smrt, kroz èovjeka i vaskrsenije mrtvijeh.
22 Căci, după cum în Adam toți mor în Adam, tot așa și în Hristos toți vor fi înviați.
Jer kako po Adamu svi umiru, tako æe i po Hristu svi oživljeti.
23 Dar fiecare în ordinea sa: Hristos cel dintâi rod, apoi cei ce sunt ai lui Hristos la venirea Lui.
Ali svaki u svom redu: novina Hristos; a potom oni koji vjerovaše Hristu o njegovu dolasku;
24 Apoi vine sfârșitul, când va preda Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, când va desființa orice stăpânire și orice autoritate și putere.
Onda kraj, kad preda carstvo Bogu i ocu, i kad ukine svako poglavarstvo i svaku vlast i silu.
25 Căci trebuie să domnească până când va pune pe toți vrăjmașii Săi sub picioarele Sale.
Jer njemu valja carovati dokle ne položi sve neprijatelje svoje pod noge svoje.
26 Ultimul dușman care va fi desființat este moartea.
A pošljednji æe se neprijatelj ukinuti smrt.
27 Căci “El a supus toate lucrurile sub picioarele Sale”. Dar când spune: “Toate lucrurile sunt supuse”, este evident că este exceptat cel care i-a supus toate lucrurile.
Jer sve pokori pod noge njegove. Ali kad veli da je sve njemu pokoreno, pokazuje se da je osim onoga koji mu pokori sve.
28 După ce toate lucrurile i-au fost supuse, atunci și Fiul însuși va fi supus celui care i-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
A kad mu sve pokori, onda æe se i sam sin pokoriti onome koji mu sve pokori, da bude Bog sve u svemu.
29 Altfel, ce vor face cei ce sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu înviază deloc, atunci de ce sunt botezați pentru cei morți?
Šta dakle èine oni koji se krste mrtvijeh radi? Kad mrtvi jamaèno ne ustaju, što se i kršæavaju mrtvijeh radi?
30 De ce stăm și noi în primejdie în fiecare oră?
I mi zašto podnosimo muke i nevolje svaki èas?
31 Afirm că, prin lăudăroșia pe care o am în voi, pe care o am în Hristos Isus, Domnul nostru, mor în fiecare zi.
Svaki dan umirem, tako mi, braæo, vaše slave, koju imam u Hristu Isusu Gospodu našemu.
32 Dacă m-am luptat cu animalele la Efes pentru scopuri omenești, ce-mi folosește mie? Dacă morții nu învie, atunci “să mâncăm și să bem, căci mâine murim”.
Jer ako sam se po èovjeku borio sa zvjerovima u Efesu, kaka mi je korist ako mrtvi ne ustaju? Da jedemo i pijemo, jer æemo sutra umrijeti.
33 Nu vă lăsați înșelați! “Tovărășiile rele corup bunele moravuri”.
Ne varajte se: zli razgovori kvare dobre obièaje.
34 Treziți-vă cu dreptate și nu păcătuiți, căci unii nu au cunoștință de Dumnezeu. Vă spun acest lucru spre rușinea voastră.
Otrijeznite se jedanput kao što treba, i ne griješite; jer neki ne znadu za Boga, na sramotu vama kažem.
35 Dar cineva va zice: “Cum înviază morții?” și: “Cu ce fel de trup vin ei?”
Ali æe reæi ko: kako æe ustati mrtvi? i u kakom æe tijelu doæi?
36 Nebunule, ceea ce tu însuți semeni nu se face viu decât dacă moare.
Bezumnièe! ti što siješ neæe oživljeti ako ne umre.
37 Ceea ce semeni tu însuți, nu semeni trupul care va fi, ci un bob gol, poate de grâu sau de alt fel.
I što siješ ne siješ tijelo koje æe biti, nego golo zrno, bilo pšenièno ili drugo kako.
38 Dar Dumnezeu îi dă un trup, așa cum i-a plăcut lui, și fiecărei semințe un trup propriu.
A Bog mu daje tijelo kako hoæe, i svakom sjemenu svoje tijelo.
39 Nu toate trupurile nu sunt același trup, ci există un trup al oamenilor, un alt trup al animalelor, altul al peștilor și altul al păsărilor.
Nije svako tijelo jedno tijelo, nego je drugo tijelo èovjeèije, a drugo skotsko, a drugo riblje, a drugo ptièije.
40 Există, de asemenea, corpuri cerești și corpuri terestre; dar slava celor cerești diferă de cea a celor terestre.
I imaju tjelesa nebeska i tjelesa zemaljska: ali je druga slava nebeskima, a druga zemaljskima.
41 Există o glorie a soarelui, o altă glorie a lunii și o altă glorie a stelelor; căci o stea diferă de o altă stea în ceea ce privește gloria.
Druga je slava suncu, a druga slava mjesecu, i druga slava zvijezdama; jer se zvijezda od zvijezde razlikuje u slavi.
42 Tot așa și învierea morților. Trupul este semănat stricăcios, dar înviază nepieritor.
Tako i vaskrsenije mrtvijeh: sije se za raspadljivost, a ustaje za neraspadljivost;
43 Este semănat în dezonoare; este înviat în glorie. Este semănat în slăbiciune; este înviat în putere.
Sije se u sramoti, a ustaje u slavi; sije se u slabosti, a ustaje u sili;
44 Este semănat un trup natural; este înviat un trup spiritual. Există un trup natural și există și un trup spiritual.
Sije se tijelo tjelesno, a ustaje tijelo duhovno. Ima tijelo tjelesno, i ima tijelo duhovno.
45 Tot așa este scris: “Cel dintâi om, Adam, a devenit un suflet viu.” Ultimul Adam a devenit un duh dătător de viață.
Tako je i pisano: prvi èovjek Adam postade u tjelesnom životu, a pošljednji Adam u duhu koji oživljuje.
46 Totuși, nu ceea ce este spiritual este primul, ci ceea ce este natural, apoi ceea ce este spiritual.
Ali duhovno tijelo nije prvo, nego tjelesno, pa onda duhovno.
47 Primul om este de pe pământ, făcut din țărână. Al doilea om este Domnul din ceruri.
Prvi je èovjek od zemlje, zemljan; drugi je èovjek Gospod s neba.
48 Cum este cel făcut din țărână, așa sunt și cei care sunt făcuți din țărână; și cum este cel ceresc, așa sunt și cei care sunt cerești.
Kakav je zemljani taki su i zemljani; i kakav je nebeski taki su i nebeski.
49 După cum am purtat chipul celor făcuți din țărână, să purtăm și noi chipul celor cerești.
I kako nosimo oblièje zemljanoga tako æemo nositi i oblièje nebeskoga.
50 Acum, fraților, vă spun următoarele: carnea și sângele nu pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu; nici ceea ce este pieritor nu moștenește ceea ce este nepieritor.
A ovo govorim, braæo, da tijelo i krv ne mogu naslijediti carstva Božijega, niti raspadljivost neraspadljivosti našljeðuje.
51 Iată, vă spun o taină. Nu toți vom dormi, ci toți vom fi schimbați,
Evo vam kazujem tajnu: jer svi neæemo pomrijeti, a svi æemo se pretvoriti,
52 într-o clipă, într-o clipită, într-o clipeală de ochi, la ultima trâmbiță. Căci trâmbița va suna și morții vor fi înviați incoruptibili, iar noi vom fi schimbați.
Ujedanput, u trenuæu oka u pošljednjoj trubi; jer æe zatrubiti i mrtvi æe ustati neraspadljivi, i mi æemo se pretvoriti.
53 Căci acest trup pieritor trebuie să devină nepieritor și acest muritor trebuie să se îmbrace în nemurire.
Jer ovo raspadljivo treba da se obuèe u neraspadljivost, i ovo smrtno da se obuèe u besmrtnost.
54 Dar când acest trup perisabil va deveni nepieritor și acest muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va întâmpla ceea ce este scris: “Moartea este înghițită de biruință”.
A kad se ovo raspadljivo obuèe u neraspadljivost i ovo se smrtno obuèe u besmrtnost, onda æe se zbiti ona rijeè što je napisana: pobjeda proždrije smrt.
Gdje ti je, smrti, žalac? Gdje ti je, pakle, pobjeda? (Hadēs g86)
56 Înțepătura morții este păcatul, și puterea păcatului este legea.
A žalac je smrti grijeh, a sila je grijeha zakon.
57 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos.
A Bogu hvala koji nam dade pobjedu kroz Gospoda našega Isusa Hrista.
58 De aceea, iubiții mei frați, fiți statornici, neclintiți, sporind mereu în lucrarea Domnului, pentru că știți că munca voastră nu este în zadar în Domnul.
Zato, braæo moja ljubazna, budite tvrdi, ne dajte se pomaknuti, i napredujte jednako u djelu Gospodnjemu znajuæi da trud vaš nije uzalud pred Gospodom.
