1 Corinteni 15
1 Și acum, fraților, vă vestesc, fraților, vestea cea bună pe care v-am propovăduit-o, pe care și voi ați primit-o, în care și voi stați în picioare,
Men jeg kundgør eder, Brødre, det Evangelium, som jeg forkyndte eder, hvilket I ogsaa modtoge, i hvilket I ogsaa staa,
2 prin care și voi sunteți mântuiți, dacă țineți cu tărie cuvântul pe care vi l-am propovăduit, dacă n-ați crezut în zadar.
ved hvilket I ogsaa frelses, hvis I fastholde, med hvilket Ord jeg forkyndte eder det — ellers troede I forgæves.
3 Căci v-am dat mai întâi ceea ce am primit și eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi,
Jeg overleverede eder nemlig som noget af det første, hvad jeg ogsaa har modtaget: at Kristus døde for vore Synder, efter Skrifterne;
4 că a fost îngropat, că a înviat a treia zi, după Scripturi,
og at han blev begravet; og at han er bleven oprejst den tredje Dag, efter Skrifterne;
5 și că S-a arătat lui Cefa, apoi celor doisprezece.
og at han blev set af Kefas, derefter af de tolv;
6 Apoi s-a arătat deodată la peste cinci sute de frați, dintre care cei mai mulți au rămas până acum, dar și unii au adormit.
derefter blev han set af over fem Hundrede Brødre paa een Gang, af hvilke de fleste endnu ere i Live, men nogle ere hensovede;
7 Apoi s-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor,
derefter blev han set af Jakob, dernæst af alle Apostlene;
8 și, în cele din urmă, ca unui copil născut la timpul nepotrivit, mi s-a arătat și mie.
men sidst af alle blev han set ogsaa af mig som det ufuldbaarne Foster;
9 Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Adunarea lui Dumnezeu.
thi jeg er den ringeste af Apostlene, jeg, som ikke er værd at kaldes Apostel, fordi jeg har forfulgt Guds Menighed.
10 Dar, prin harul lui Dumnezeu, sunt ceea ce sunt. Harul care mi-a fost dat nu a fost zadarnic, ci am lucrat mai mult decât toți aceștia; dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care era cu mine.
Men af Guds Naade er jeg det, jeg er, og hans Naade imod mig har ikke været forgæves; men jeg har arbejdet mere end de alle, dog ikke jeg, men Guds Naade, som er med mig.
11 Așadar, fie că sunt eu, fie că sunt ei, așa propovăduim noi și așa ați crezut și voi.
Hvad enten det da er mig eller de andre, saaledes prædike vi, og saaledes troede I.
12 Și dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morților?
Men naar der prædikes, at Kristus er oprejst fra de døde, hvorledes sige da nogle iblandt eder, at der ikke er dødes Opstandelse?
13 Dar dacă nu există înviere a morților, nici Hristos nu a înviat.
Dersom der ikke er dødes Opstandelse, da er ikke heller Kristus oprejst.
14 Dacă Hristos nu a înviat, atunci propovăduirea noastră este zadarnică și credința voastră este și ea zadarnică.
Men er Kristus ikke oprejst, da er vor Prædiken jo tom, og eders Tro ogsaa tom.
15 Da, și noi am fost găsiți martori falși ai lui Dumnezeu, pentru că am mărturisit despre Dumnezeu că L-a înviat pe Hristos, pe care nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie.
Men vi blive da ogsaa fundne som falske Vidner om Gud, fordi vi have vidnet imod Gud, at han oprejste Kristus, hvem han ikke har oprejst, saafremt døde virkelig ikke oprejses.
16 Căci dacă morții nu au înviat, nici Hristos nu a înviat.
Thi dersom døde ikke oprejses, da er Kristus ikke heller oprejst.
17 Dacă Hristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică; sunteți încă în păcatele voastre.
Men dersom Kristus ikke er oprejst, da er eders Tro forgæves; saa ere I endnu i eders Synder;
18 Atunci și cei care au adormit în Hristos au pierit.
da gik altsaa ogsaa de, som ere hensovede i Kristus, fortabt.
19 Dacă am nădăjduit în Hristos numai în această viață, suntem dintre toți oamenii cei mai jalnici.
Have vi alene i dette Liv sat vort Haab til Kristus, da ere vi de ynkværdigste af alle Mennesker.
20 Dar acum Hristos a înviat din morți. El a devenit cel dintâi rod al celor adormiți.
Men nu er Kristus oprejst fra de døde, som Førstegrøde af de hensovede.
21 Căci, de vreme ce moartea a venit prin om, tot prin om a venit și învierea morților.
Thi efterdi Død kom ved et Menneske, er ogsaa dødes Opstandelse kommen ved et Menneske.
22 Căci, după cum în Adam toți mor în Adam, tot așa și în Hristos toți vor fi înviați.
Thi ligesom alle dø i Adam, saaledes skulle ogsaa alle levendegøres i Kristus.
23 Dar fiecare în ordinea sa: Hristos cel dintâi rod, apoi cei ce sunt ai lui Hristos la venirea Lui.
Dog hver i sit Hold: som Førstegrøde Kristus, dernæst de, som tilhøre Kristus, ved hans Tilkommelse.
24 Apoi vine sfârșitul, când va preda Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, când va desființa orice stăpânire și orice autoritate și putere.
Derpaa kommer Enden, naar han overgiver Gud og Faderen Riget, naar han har tilintetgjort hver Magt og hver Myndighed og Kraft.
25 Căci trebuie să domnească până când va pune pe toți vrăjmașii Săi sub picioarele Sale.
Thi han bør være Konge, indtil han faar lagt alle Fjenderne under sine Fødder.
26 Ultimul dușman care va fi desființat este moartea.
Den sidste Fjende, som tilintetgøres, er Døden.
27 Căci “El a supus toate lucrurile sub picioarele Sale”. Dar când spune: “Toate lucrurile sunt supuse”, este evident că este exceptat cel care i-a supus toate lucrurile.
Han har jo „lagt alle Ting under hans Fødder‟. Men naar han siger: „Alt er underlagt‟ — aabenbart med Undtagelse af den, som underlagde ham alt —
28 După ce toate lucrurile i-au fost supuse, atunci și Fiul însuși va fi supus celui care i-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
naar da alle Ting ere blevne ham underlagte, da skal ogsaa Sønnen selv underlægge sig ham, som har underlagt ham alle Ting, for at Gud kan være alt i alle.
29 Altfel, ce vor face cei ce sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu înviază deloc, atunci de ce sunt botezați pentru cei morți?
Hvad ville ellers de udrette, som lade sig døbe for de døde? Dersom døde overhovedet ikke oprejses, hvorfor lade de sig da døbe for dem?
30 De ce stăm și noi în primejdie în fiecare oră?
Hvorfor udsætte da ogsaa vi os hver Time for Fare?
31 Afirm că, prin lăudăroșia pe care o am în voi, pe care o am în Hristos Isus, Domnul nostru, mor în fiecare zi.
Jeg dør daglig, saa sandt jeg har eder, Brødre, at rose mig af i Kristus Jesus, vor Herre.
32 Dacă m-am luptat cu animalele la Efes pentru scopuri omenești, ce-mi folosește mie? Dacă morții nu învie, atunci “să mâncăm și să bem, căci mâine murim”.
Hvis jeg som et almindeligt Menneske har kæmpet med vilde Dyr i Efesus, hvad Gavn har jeg saa deraf? Dersom døde ikke oprejses, da „lader os spise og drikke, thi i Morgen dø vi.‟
33 Nu vă lăsați înșelați! “Tovărășiile rele corup bunele moravuri”.
Farer ikke vild; slet Omgang fordærver gode Sæder!
34 Treziți-vă cu dreptate și nu păcătuiți, căci unii nu au cunoștință de Dumnezeu. Vă spun acest lucru spre rușinea voastră.
Vorder ædrue, som det bør sig, og synder ikke; thi nogle kende ikke Gud; til Skam for eder siger jeg det.
35 Dar cineva va zice: “Cum înviază morții?” și: “Cu ce fel de trup vin ei?”
Men man vil sige: „Hvorledes oprejses de døde? hvad Slags Legeme komme de med?‟
36 Nebunule, ceea ce tu însuți semeni nu se face viu decât dacă moare.
Du Daare! det, som du saar, bliver ikke levendegjort, dersom det ikke dør.
37 Ceea ce semeni tu însuți, nu semeni trupul care va fi, ci un bob gol, poate de grâu sau de alt fel.
Og hvad du end saar, da saar du ikke det Legeme, der skal vorde, men et nøgent Korn, være sig af Hvede eller af anden Art.
38 Dar Dumnezeu îi dă un trup, așa cum i-a plăcut lui, și fiecărei semințe un trup propriu.
Men Gud giver det et Legeme, saaledes som han har villet, og hver Sædart sit eget Legeme.
39 Nu toate trupurile nu sunt același trup, ci există un trup al oamenilor, un alt trup al animalelor, altul al peștilor și altul al păsărilor.
Ikke alt Kød er det samme Kød, men eet er Menneskers, et andet Kvægs Kød, et andet Fugles Kød, et andet Fiskes.
40 Există, de asemenea, corpuri cerești și corpuri terestre; dar slava celor cerești diferă de cea a celor terestre.
Og der er himmelske Legemer og jordiske Legemer; men een er de himmelskes Herlighed, en anden de jordiskes.
41 Există o glorie a soarelui, o altă glorie a lunii și o altă glorie a stelelor; căci o stea diferă de o altă stea în ceea ce privește gloria.
Een er Solens Glans og en anden Maanens Glans og en anden Stjernernes Glans; thi den ene Stjerne er forskellig fra den anden i Glans.
42 Tot așa și învierea morților. Trupul este semănat stricăcios, dar înviază nepieritor.
Saaledes er det ogsaa med de dødes Opstandelse: det saaes i Forkrænkelighed, det oprejses i Uforkrænkelighed;
43 Este semănat în dezonoare; este înviat în glorie. Este semănat în slăbiciune; este înviat în putere.
det saaes i Vanære, det oprejses i Herlighed; det saaes i Skrøbelighed, det oprejses i Kraft;
44 Este semănat un trup natural; este înviat un trup spiritual. Există un trup natural și există și un trup spiritual.
der saaes et sjæleligt Legeme, der oprejses et aandeligt Legeme. Naar der gives et sjæleligt Legeme, gives der ogsaa et aandeligt.
45 Tot așa este scris: “Cel dintâi om, Adam, a devenit un suflet viu.” Ultimul Adam a devenit un duh dătător de viață.
Saaledes er der ogsaa skrevet: „Det første Menneske, Adam, blev til en levende Sjæl; ‟ den sidste Adam blev til en levendegørende Aand.
46 Totuși, nu ceea ce este spiritual este primul, ci ceea ce este natural, apoi ceea ce este spiritual.
Men det aandelige er ikke det første, men det sjælelige; derefter det aandelige.
47 Primul om este de pe pământ, făcut din țărână. Al doilea om este Domnul din ceruri.
Det første Menneske var af Jord, jordisk; det andet Menneske er fra Himmelen.
48 Cum este cel făcut din țărână, așa sunt și cei care sunt făcuți din țărână; și cum este cel ceresc, așa sunt și cei care sunt cerești.
Saadan som den jordiske var, saadanne ere ogsaa de jordiske; og saadan som den himmelske er, saadanne ere ogsaa de himmelske.
49 După cum am purtat chipul celor făcuți din țărână, să purtăm și noi chipul celor cerești.
Og ligesom vi have baaret den jordiskes Billede, saaledes skulle vi ogsaa bære den himmelskes Billede!
50 Acum, fraților, vă spun următoarele: carnea și sângele nu pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu; nici ceea ce este pieritor nu moștenește ceea ce este nepieritor.
Men dette siger jeg, Brødre! at Kød og Blod kan ikke arve Guds Rige, ej heller arver Forkrænkeligheden Uforkrænkeligheden.
51 Iată, vă spun o taină. Nu toți vom dormi, ci toți vom fi schimbați,
Se, jeg siger eder en Hemmelighed: Alle skulle vi ikke hensove, men vi skulle alle forvandles,
52 într-o clipă, într-o clipită, într-o clipeală de ochi, la ultima trâmbiță. Căci trâmbița va suna și morții vor fi înviați incoruptibili, iar noi vom fi schimbați.
i et Nu, i et Øjeblik, ved den sidste Basun; thi Basunen skal lyde, og de døde skulle oprejses uforkrænkelige, og vi skulle forvandles.
53 Căci acest trup pieritor trebuie să devină nepieritor și acest muritor trebuie să se îmbrace în nemurire.
Thi dette forkrænkelige maa iføre sig Uforkrænkelighed, og dette dødelige iføre sig Udødelighed.
54 Dar când acest trup perisabil va deveni nepieritor și acest muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va întâmpla ceea ce este scris: “Moartea este înghițită de biruință”.
Men naar dette forkrænkelige har iført sig Uforkrænkelighed, og dette dødelige har iført sig Udødelighed, da skal det Ord opfyldes, som er skrevet: „Døden er opslugt til Sejr.‟
„Død, hvor er din Sejr? Død, hvor er din Brod?‟ (Hadēs g86)
56 Înțepătura morții este păcatul, și puterea păcatului este legea.
Men Dødens Brod er Synden, og Syndens Kraft er Loven.
57 Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos.
Men Gud ske Tak, som giver os Sejren ved vor Herre Jesus Kristus!
58 De aceea, iubiții mei frați, fiți statornici, neclintiți, sporind mereu în lucrarea Domnului, pentru că știți că munca voastră nu este în zadar în Domnul.
Derfor, mine elskede Brødre! bliver faste, urokkelige, altid rige i Herrens Gerning, vidende, at eders Arbejde er ikke forgæves i Herren.
