1 Corinteni 10
1 Și nu vreau să nu știți, fraților, că părinții noștri au fost cu toții sub nor și au trecut cu toții prin mare,
And I do not wish you to be ignorant, brothers, that all our fathers were under the cloud, and all passed through the sea,
2 și că toți au fost botezați în Moise în nor și în mare,
and all were immersed into Moses in the cloud, and in the sea;
3 și că toți au mâncat aceeași mâncare duhovnicească,
and all ate the same spiritual food,
4 și că toți au băut aceeași băutură duhovnicească. Căci ei au băut dintr-o stâncă spirituală care i-a urmat, iar stânca era Hristos.
and all drank the same spiritual drink, for they were drinking of a spiritual rock following them, and the rock was the Christ;
5 Totuși, cu cei mai mulți dintre ei, Dumnezeu nu a fost mulțumit, pentru că au fost doborâți în pustiu.
but in the most of them God was not well pleased, for they were strewn in the wilderness,
6 Și aceste lucruri au fost exemplele noastre, ca să nu poftim la lucruri rele, cum au poftit și ei.
and those things became types of us, for our not passionately desiring evil things, as also these desired.
7 Să nu fiți idolatri, cum erau unii dintre ei. După cum este scris: “Poporul ședea să mănânce și să bea și se ridica să se joace”.
Neither become idolaters, as certain of them, as it has been written: “The people sat down to eat and to drink, and stood up to play”;
8 Să nu săvârșim imoralități sexuale, cum făceau unii dintre ei, și într-o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii de oameni.
neither may we commit whoredom, as certain of them committed whoredom, and there fell in one day twenty-three thousand;
9 Să nu-l punem la încercare pe Hristos, cum au făcut unii dintre ei și au pierit prin șerpi.
neither may we tempt the Christ, as also certain of them tempted, and perished by the serpents;
10 Să nu ne cârtiți, cum au cârtit și unii dintre ei și au pierit de distrugător.
neither murmur, as also some of them murmured, and perished by the destroyer.
11 Toate aceste lucruri li s-au întâmplat lor ca exemplu și au fost scrise pentru învățătura noastră, asupra cărora au venit sfârșiturile veacurilor. (aiōn g165)
And all these things happened to those persons as types, and they were written for our admonition, to whom the end of the ages came, (aiōn g165)
12 De aceea, cel care crede că stă în picioare să aibă grijă să nu cadă.
so that he who is thinking to stand—let him observe, lest he fall.
13 Nici o ispită nu v-a prins, decât cea obișnuită pentru oameni. Credincios este Dumnezeu, care nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci, odată cu ispita, vă va da și calea de scăpare, ca s-o puteți îndura.
No temptation has taken you—except that of man; and God is faithful, who will not permit you to be tempted above what you are able, but He will make, with the temptation, also the outlet, for your being able to bear [it].
14 De aceea, iubiții mei, fugiți de idolatrie.
For this reason, my beloved, flee from the idolatry;
15 Vorbesc ca unor oameni înțelepți. Judecați ceea ce spun.
as to wise men I speak—judge what I say.
16 Paharul de binecuvântare pe care îl binecuvântăm, nu este el oare o împărtășire din sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea o împărtășire din trupul lui Hristos?
The cup of the blessing that we bless—is it not the fellowship of the blood of the Christ? The bread that we break—is it not the fellowship of the body of the Christ?
17 Fiindcă există o singură pâine, noi, care suntem mulți, suntem un singur trup, căci toți ne împărtășim din aceeași pâine.
Because one bread, one body, are we the many—for we all partake of the one bread.
18 Gândiți-vă la Israel după trup. Cei care mănâncă sacrificiile nu participă oare la altar?
See Israel according to the flesh! Are those not eating the sacrifices in the fellowship of the altar?
19 Atunci ce spun eu? Că un lucru jertfit idolilor este ceva sau că un idol este ceva?
What do I say then? That an idol is anything? Or that a sacrifice offered to an idol is anything?
20 Dar eu spun că lucrurile pe care le sacrifică neamurile le sacrifică demonilor și nu lui Dumnezeu, și nu doresc ca voi să aveți părtășie cu demonii.
[No, ] but that the things that the nations sacrifice—they sacrifice to demons and not to God; and I do not wish you to come into the fellowship of the demons.
21 Nu puteți bea și paharul Domnului și paharul demonilor. Nu puteți lua parte deopotrivă la masa Domnului și la masa demonilor.
You are not able to drink the cup of the LORD and the cup of demons; you are not able to partake of the table of the LORD and of the table of demons;
22 Sau Îl provocăm pe Domnul la gelozie? Suntem noi mai puternici decât el?
do we arouse the LORD to jealousy? Are we stronger than He?
23 “Toate lucrurile îmi sunt permise, dar nu toate sunt de folos.” “Toate lucrurile îmi sunt permise”, dar nu toate zidesc.
All things are lawful to me, but not all things are profitable; all things are lawful to me, but not all things build up;
24 Nimeni să nu-și caute binele propriu, ci fiecare să caute binele aproapelui său.
let no one seek his own—but each another’s.
25 Tot ce se vinde în măcelărie, să mănânce, fără să pună întrebări din cauza conștiinței,
Eat whatever is sold in the meat-market, not inquiring, because of the conscience,
26 căci “al Domnului este pământul și plinătatea lui”.
for the earth and its fullness [are] the LORD’s;
27 Dar dacă unul dintre cei necredincioși te invită la masă și tu ești înclinat să mergi, mănâncă tot ce ți se pune în față, fără să pui întrebări, din motive de conștiință.
and if anyone of the unbelieving calls you, and you wish to go, eat all that is set before you, inquiring nothing, because of the conscience;
28 Dar dacă cineva vă spune: “Acest lucru a fost oferit idolilor”, nu-l mâncați, de dragul celui care v-a spus și de dragul conștiinței. Căci “pământul este al Domnului, cu toată plinătatea lui”.
and if anyone may say to you, “This is a thing sacrificed to an idol,” do not eat, because of that one who showed [it], and of the conscience, for the LORD’s [is] the earth and its fullness:
29 Conștiința, zic, nu a ta, ci a celuilalt. Căci de ce libertatea mea este judecată de o altă conștiință?
and conscience, I say, not of yourself, but of the other, for why [is it] that my liberty is judged by another’s conscience?
30 Dacă iau parte cu recunoștință, de ce sunt denunțat pentru ceva pentru care mulțumesc?
And if I partake thankfully, why am I spoken of [as] evil, for that for which I give thanks?
31 De aceea, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți orice altceva, să faceți totul spre slava lui Dumnezeu.
Whether, then, you eat, or drink, or do anything, do all to the glory of God;
32 Să nu dați prilej de poticnire, nici iudeilor, nici grecilor, nici adunării lui Dumnezeu;
become offenseless, both to Jews and Greeks, and to the Assembly of God;
33 după cum și eu mulțumesc tuturor în toate, nu caut folosul meu, ci folosul celor mulți, ca să fie mântuiți.
as I also please all in all things, not seeking my own profit, but that of many—that they may be saved.
