Иоан 11
1 (Chapter 11 from Romanian Free Bible) Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
Urunu nisame Li'azaru, mawzi uko ni. Me unanu Batayamani agiro an maryamu nan nu henu me Matta.
2 Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
Maryamu uginome sama humuka Ugomo Asere in mani mahuma mavisi me ti buna tume inti ce tumeme, deebe sa uhenu me Li'azarus mazi uhumaba.
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
Anu henunugino me a eh watumin inkadura ahira a Yeso, agi, “Ugomo Asere, gunkuno, me de sa wahem ni mazome nihuma ba”.
4 Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
Sa Yeso ma kunna, bama gu “ukoni uginome udaa ayo me in ni wonoba, anime uzika Asere uni, barki vana Asere makem ninonzo ahira ame”.
5 Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
Yeso ma hemum matta, nan nu henu u me a Li'azaru.
6 De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
Sama kunna uguna Li'azaru mazi uhumaba, ba ma cukkuno uha atiye tire ahira sa ma raa ni.
7 După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
A' anime, magun nanu tarsa unme, “Acatiha u Yahudiya”.
8 Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
Ba anu tarsa umeme wagunme, “Unu dungara aname ma Yahudawa ma nyarawe barki wa tizziwe inna poo, anime unyara ukuro abirkome?”
9 Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
Yeso makabirka magu, “Ingussa uganiya kana kirau in kani kare ka ni ani hiriba? inki unu ma wuza tanu inwui, Mada pilikome ba, barki mahira u suro umasa mune ugeme.
10 Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
Anime inki unu ma wuza tanu a nyimo aniye, madi pillizo barki masa ma zoo me nan meba.
11 El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
Mabuka immum iginome, adomo atinum tigino me, bama gunwe, “Uroni uru Li'azaru mahama amoro ma, indiha inka hiriza me.
12 Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
Ba nu tarsa umeme wagunme, “Ugomo Asere, inki moromanimazin innu wuza madi hiri”.
13 Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
Yeso ma buki tize tiwono i Li'azaru we wa gusi mazin inmoro muvenk u ni.
14 Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
Yeso beziwe uguna, “Li'azaru ma wono.
15 Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
Inzin hiruba irum barki shi, san zoo ni barki ihem. Acetiha ahira.
16 Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
Toma sa atissame bibara, magun nu kasu anu tarsa umeme, “Acatidusa barki tiwi nogome nan Yeso”.
17 Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
Sa Yeso ma buki, makem Li'azaru mamu wuna tiye tinaazi anyimo acau.
18 Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
Ubatanya uzi mamu nan nu Urshalima, “Tanu tini cin sa ti zoome piit nan we.
19 Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
Ma Yahudawa gbardang wa eh u iso u Maryamu nan matta tiyom ti wono unu uwe.
20 Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
Sa Matta ma kunna Yeso ma eh ze, bama dusa barki maka kemme, a Maryamu ma ciki anyimo kura.
21 Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
Matta magun Yeso, “Ugomo Asere, dagu urani unu ura, mada wonoba”.
22 Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
A anu ma vat imube sawa ikko ahira Asere madi nyawe.
23 Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
Yeso ma gunme, “Unu uwe madi vengize”.
24 Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
Ba matta ma gunme, “Min rusa maa vengize roo nu hira anu wijo roni mara vat”.
25 Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
Yeso magunme, “Mimani uhirsa a nu wijo, im mani u veno ize, desa maa nya kaduren in mi, in ma wono madi vengize.
Anime vat desa ma vengize, mahem in mi, mada wono ba, wa hem in ani me?” (aiōn g165)
27 Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
Ba magunme, “mh. Ugomo Asere, mahem ma inko iriba hamani vena Asere sa u eh ze unee.
28 După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
Sa maa buki anime, makuri makatita uhe nu me Maryamuanikira. magu “Unu dungara mabiki, matissawe”.
29 Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
Sa ma kunna anime, mahiri dibe maha ahirame.
30 Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
Yeso mazi mamu ribe akkupinme ba, maraa ahirame sa matta ma kem meni.
31 Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
Nan ma Yahudawa maginome sa ma zi nan Maryamu, ande sawa eh me tiyom. Wairi ma suro akura dibe, watar sime, waa basa agi mahana a so a ni icau.
32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
Sa Maryamu mabiki ahira a Yeso, ma rizi atibuna tumeme, magu, “Asere, agi wa zi nan haru, uhenu um mada wonoba”.
33 Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
Sa Yeso ma irame mazinna so, nan ma Yahudawa ma gino sama tar sime, ma bassa anyimo abibe bilau makuri ma wuzi ma aye.
34 și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
Magu, “Abani ya natameni?” bawa gunme, “Asere, aye ira”.
35 Isus a plâns.
Yeso ma shi.
36 Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
Ma Yahuidawa wagu, “ira u hemme sama zini ahira a Li'azaru!”
37 Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
Aye wagu, “Unu geme sa ma nya u rubo u hira hira, madake makarti unu uge me iwonoba?
38 Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
Yeso mazinnu basa abanga in nice nume, madusa icaume, icaume ubere unu a inpin inipo.
39 Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
Yeso magu, “Akari nipome” matta u he nu u Li'azaru sa wi, magun Yeso, “Asere, nipomme naa mu ma wuna tiye tinaazi”.
40 Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
Yeso magunme, “Magunan u inki wa hem udi iri ubari Asere”.
41 Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
Wa kari nipome. Yeso ma yeze aje magu, “Acoo, ankoi barki u kunnam”.
42 Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
In rusa ukunnam vat uganiya, barki nigura nige sana katem inzin tizee tiginome, barki wa hem hamani wa tumam.
43 După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
Sama guna anime, mayeze nimyiran magu, “Li'azaru, suro!
44 Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
Uni wonome ma suri, tibuna tumeme nan tari me atirzi innu malti, muhenu me a impi unu poru. Yeso maa gunwe, “Soponi me, madusa”.
45 De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
Anyimo Yahudawa sa wa eh ahira a Maryamu wa iri mmme sa Yeso ma wuza, wahem.
46 Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
Aye wukuri ahiraanu bezi urusa wa buku we imumbe sa Yeso ma wuza.
47 Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
Ana katuma kadang ka sere nan anu bezi urusa wa ari ti cukum ahira inde, wagu, “nyaani tidi wuzi?” unu geme mazin nu bezi imum gbardang.
48 Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
Inki ta ceki me anime, vat wadi hem imme, ma Romawa wadi eh waburi a hira aru nan ti mum tiru.
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
Vat anime, uye anyomo, kayafa sa me mani unu dangdang ukatuma ka sere aniwe niginome, magun wa “Ita shi imumba”.
50 și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
Daki ya merum unu inde mawi barki anu, innu vat ta nu wawi.
51 Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
Mabuki anime barki daki ni ce nu meba, barki me mani una katuma ka sere kadang, mawuzi tizee tigino ubezi uguna Yeso madiwi wi barki anabu.
52 și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
Daa barki sa anu cas ba, barki a orso ahana Asere sa wa shagali ahira a inde.
53 Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
Datti usuro uwui ugino me watubi unyara una uhuna u Yeso.
54 De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
Datti abinime Yeso ma cekki tanu amasa anyimo a Yaudawa, makuri unire nikira anija ai pine sa atissa Ifraimu. Abirko me ma cukunonan nanu tarsa umeme.
55 Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
Uganiya vidi wa Yahudawa wa eh maa mu, vat uwe wadusa u urshalima ani kira nini pin me da uwui u idime wamu aye ba barki wa kpici ace a we.
56 Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
Waribe unyara Yeso in tize inna cece awe sa wa tutur anyimo u denge Asere, agi, “Nyani ibassa? mada aye me u idime ba?”.
57 Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
Unakatuma kadang ka sere nan anu bezi rusa wamu nya tize agi vat ahira sa a ira Yeso ni a eh abukkuwe barki waka mikime.
