Иоан 11
1 (Chapter 11 from Romanian Free Bible) Un om bolnav, Lazăr, din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei, era bolnav.
Lazaru, tiah kawk ih kami loe ngannat, anih loe Meri hoi amnawk Martha ohhaih Bethani avang ih kami ah oh.
2 Maria, care unsese pe Domnul cu mir și Îi ștergea picioarele cu părul ei, era aceea al cărei frate, Lazăr, era bolnav.
(To Meri loe nganna Lazaru ih tanuh ah oh moe, Angraeng ih khok to hmuihoih tui hoiah bawh moe, a sam hoiah anih ih khok hmawt pae kami ah oh.)
3 De aceea surorile au trimis la el, spunând: “Doamne, iată că cel pentru care ai mare afecțiune este bolnav.”
To pongah a tanuh hnik mah Anih khaeah, Angraeng, khenah, na palung ih kami loe ngannat, tiah lok a pat pae hoi.
4 Dar Isus, auzind, a zis: “Boala aceasta nu este pentru moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
To lok to Jesu mah thaih naah, Hae nathaih loe duek han khoek to om ai, toe Sithaw lensawkhaih amtueng han ih ni oh, hae nathaih rang hoiah lensawk Sithaw Capa amtuenghaih to om tih, tiah a naa.
5 Isus iubea pe Marta, pe sora ei și pe Lazăr.
Jesu mah Martha, anih ih amnawk hoi Lazaru to palung.
6 De aceea, când a auzit că acesta era bolnav, a stat două zile în locul unde se afla.
Lazaru ngannat ti, tiah Anih mah thaih pacoengah, anih loe a ohhaih ahmuen ah ni hnetto thung cam vop.
7 După aceea, a zis ucenicilor: “Să mergem din nou în Iudeea.”
To pacoengah a hnukbang kaminawk khaeah, Jerusalem ah caeh o let si boeh, tiah a naa.
8 Ucenicii L-au întrebat: “Rabi, iudeii tocmai voiau să Te ucidă cu pietre. Te duci din nou acolo?”
A hnukbang kaminawk mah Anih khaeah, Rabbi, canghni pangah ni Judahnawk mah thlung hoi vah hanah Ang pakrong o; to ahmuen ah Na caeh let han maw? tiah a naa o.
9 Isus a răspuns: “Nu sunt oare douăsprezece ore de lumină? Dacă un om umblă ziua, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi.
Jesu mah, Nito naah atue hatlai hnetto om ai maw? Mi kawbaktih doeh khodai ah caeh kami loe, hae long aanghaih to a hnuk pongah amthaek ai.
10 Dar dacă un om umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.”
Toe khoving ah caeh kami loe, aanghaih om ai pongah, amthaek, tiah a naa.
11 El a spus aceste lucruri și, după aceea, le-a zis: “Prietenul nostru Lazăr a adormit, dar eu mă duc ca să-l trezesc din somn.”
Anih mah nihcae khaeah, Hae loknawk thuih pacoengah, Aicae ampui Lazaru loe a iih; toe Ka caeh moe, Ka pathawk han, tiah a naa.
12 Și ucenicii au zis: “Doamne, dacă a adormit, își va reveni.”
Anih hnukbang kaminawk mah, Angraeng, anih iip nahaeloe hoi tih, tiah a naa o.
13 Isus vorbise despre moartea Sa, dar ei credeau că vorbea despre odihna în somn.
Jesu mah Lazaru loe duek boeh, tiah thuih koehhaih ih ni, toe nihcae mah loe iih rumramhaih mue a thuih, tiah poek o.
14 Atunci Isus le-a spus clar și răspicat: “Lazăr a murit.
To pacoengah Jesu mah nihcae khaeah, Lazaru loe duek boeh, tiah kamnoek ah thuih pae.
15 Mă bucur, pentru voi, că nu am fost acolo, ca să credeți. Totuși, să mergem la el”.
Na tang o thai hanah, to ahmuen ah ka om ai pongah, nangcae hanah anghoehaih ka tawnh; vaihi anih khaeah caeh o si, tiah a naa.
16 Toma, zis Didim, a zis tovarășilor săi ucenici: “Să mergem și noi, ca să murim împreună cu El”.
To naah Didymas, tiah kawk ih, Thomas mah a hnukbang ampuinawk khaeah, aicae doeh anih hoi nawnto duek hanah caeh o toeng si, tiah a naa.
17 Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt.
Jesu phak naah, anih aphumhaih ni palito oh boeh, tito Anih mah panoek.
18 Betania era aproape de Ierusalim, la o distanță de vreo cincisprezece stadii.
Bethani loe Jerusalem hoiah meng hnetto oh duih.
19 Mulți dintre iudei se alăturaseră femeilor din jurul Martei și al Mariei, ca să le consoleze cu privire la fratele lor.
Nihnik ih thangqoi to duek pae boeh pongah, pathloep hanah paroeai Judahnawk Martha hoi Meri khaeah caeh o.
20 Când a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-l întâmpine, dar Maria a rămas în casă.
Jesu angzoh ti, tiah Martha mah thaih naah, Anih dawt hanah a caeh: toe Meri loe im ah oh.
21 Atunci Marta i-a zis lui Isus: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit.
Martha mah Jesu khaeah, Angraeng, haeah na oh nahaeloe, ka thangqoi hae dueh mak ai.
22 Chiar și acum știu că tot ce ceri de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”.
Toe vaihi doeh Sithaw khaeah na hnik ih hmuen boih loe, Sithaw mah na paek tih, tiah ka panoek, tiah a naa.
23 Isus i-a zis: “Fratele tău va învia.”
Jesu mah nongpata khaeah, Na thangqoi loe angthawk let tih, tiah a naa.
24 Marta i-a zis: “Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
Martha mah anih khaeah, Hnukkhuem angthawk lethaih niah loe anih angthawk let tih, tiah ka panoek, tiah a naa.
25 Isus i-a zis: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine va trăi, chiar dacă va muri.
Jesu mah anih khaeah, Kai loe angthawk lethaih hoi hinghaih ah Ka oh: Kai tang kami loe, dueh cadoeh, hing tih:
mi kawbaktih doeh Kai tanghaih hoiah khosah kami loe natuek naah doeh dueh mak ai. Hae lok hae na tang maw? tiah a naa. (aiōn g165)
27 Ea i-a zis: “Da, Doamne. Am ajuns să cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume.”
Nongpata mah Anih khaeah, Ue, Angraeng: Nang loe Kri ni, long nuiah angzo han koi, Sithaw Capa ah na oh, tito Ka tang, tiah a naa.
28 După ce a zis acestea, s-a dus și a chemat pe ascuns pe Maria, sora ei, zicând: “Învățătorul este aici și te cheamă.”
To tiah lok cae a thuih pacoengah, Martha loe caeh moe, tamquta hoi amnawk Meri to kawk, Patukkung, angzoh boeh, nang ang kawksak, tiah a naa.
29 Când a auzit aceasta, s-a sculat repede și s-a dus la el.
Meri mah to lok to thaih naah, karangah angthawk moe, Anih khaeah caeh.
30 Isus nu intrase încă în sat, ci era în locul unde L-a întâlnit Marta.
To naah Jesu loe avang thungah akun ai vop, Anih loe Martha mah dawthaih ahmuen ah ni oh vop.
31 Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut-o pe Maria că s-a sculat repede și a ieșit, au urmărit-o și au zis: “Se duce la mormânt ca să plângă acolo.”
Meri pathloep hanah im ah kangzo Judahnawk loe, karangah angthawk o moe, tasa bangah tacawt Meri to hnuk o naah, qah han ih mue taprong ah a caeh, tiah poek o pongah, anih hnukah bang o.
32 Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: “Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.”
Meri loe Jesu ohhaih ahmuen to phak moe, Anih to hnuk naah, a khokkung ah cangkrawn moe, Anih khaeah, Angraeng, haeah na oh nahaeloe, ka thangqoi hae dueh mak ai, tiah a naa.
33 Isus, văzând-o pe ea plângând și pe iudeii care plângeau împreună cu ea, a gemut în duh și s-a tulburat
Anih qahhaih hoi anih hoi nawnto kangzo Judahnawk qahhaih to Jesu mah hnuk naah, palungset moe, poek angpho,
34 și a zis: “Unde L-ați pus?” I-au spus: “Doamne, vino și vezi”.
anih mah naa ah maw a qok to na pasong o? tiah a naa. Nihcae mah anih khaeah, Angraeng, angzo ah loe khenah, tiah a naa o.
35 Isus a plâns.
Jesu qah.
36 Iudeii ziceau deci: “Vedeți câtă dragoste avea pentru el!”
Judah kaminawk mah, Khen oh, Anih mah kawkrukmaw Lazaru to palung, tiah thuih o.
37 Unii dintre ei spuneau: “Nu putea oare acest om, care a deschis ochii orbului, să împiedice și pe acesta să moară?”
Nihcae thung ih thoemto kaminawk mah, Mikmaeng mik amtuengsak, hae kami mah Lazaru duek han ai ah sah thai mak ai maw? tiah thuih o.
38 Isus a venit la mormânt, gemând iarăși în sine. Era o peșteră, și o piatră era așezată împotriva ei.
To pongah Jesu loe palungset hoiah taprong ah caeh. Taprong loe thlung khaw ah oh pongah, akhaw to thlung hoiah kraeng o.
39 Isus a zis: “Scoateți piatra”. Marta, sora celui mort, I-a zis: “Doamne, la ora aceasta este o putoare, căci este mort de patru zile.”
Jesu mah, Thlung to takhoe oh, tiah a naa. Toe kadueh kami ih tanuh Martha mah, Anih khaeah, Vaihi loe anih ih qok hmuisae tih boeh, aphumhaih ni palito oh boeh, tiah a naa.
40 Isus i-a zis: “Nu ți-am spus Eu că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
Jesu mah anih khaeah, Na tang nahaeloe, Sithaw lensawkhaih na hnu tih, tiah kang thuih boeh na ai maw? tiah a naa.
41 Și au îndepărtat piatra din locul unde zăcea mortul. Isus și-a ridicat ochii și a zis: “Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat.
To naah qok pasonghaih taprong thlung to takhoe pae o. Jesu mah van ah doeng tahang moe, Pa, Ka lok nang tahngaih pae pongah, kawnhaih lok kang thuih.
42 Știu că întotdeauna mă asculți, dar, din cauza mulțimii care stătea în jur, am spus aceasta, ca să creadă că tu m-ai trimis.”
Ka lok nang tahngaih pae toepsoep, tiah ka panoek: toe haeah angdoe kaminawk mah, Kai loe Nang mah ni patoeh, tiah tang o thai han ih ni, hae lok hae ka thuih, tiah a naa.
43 După ce a spus aceasta, a strigat cu glas tare: “Lazăr, ieși afară!”
Hae lok a thuih pacoengah, Lazaru, tacawt ah, tiah tha hoi a hang.
44 Cel mort a ieșit, legat de mâini și de picioare, și avea fața înfășurată cu o pânză. Isus le-a zis: “Eliberați-l și lăsați-l să plece”.
To naah kadueh kami to tacawt, a ban hoi a khok loe kadueh khukhaih kahni mah zaeng caeng: mikhmai doeh pavawh mah khuk khoep. Jesu mah nihcae khaeah, Anih to khram oh, caeh nasoe, tiah a naa.
45 De aceea mulți dintre iudeii care au venit la Maria și au văzut ce făcea Isus au crezut în El.
Jesu mah sak ih hmuen to, Meri pathloep han angzo paroeai Judahnawk mah hnuk o naah, Anih to tang o.
46 Dar unii dintre ei s-au dus la farisei și le-au spus ce făcuse Isus.
Toe nihcae thung ih thoemto kaminawk loe Farasinawk khaeah caeh o moe, Jesu mah sak ih hmuennawk to thuih pae o.
47 Preoții cei mai de seamă și fariseii au adunat deci un consiliu și au zis: “Ce facem? Căci omul acesta face multe semne.
To naah kalen koek qaima hoi Farasinawk nawnto amkhueng o, Hae kami mah paroeai dawnrai hmuennawk sak boeh pongah, timaw a sak o han?
48 Dacă îl lăsăm așa, toată lumea va crede în el, iar romanii vor veni și ne vor lua atât locul nostru, cât și națiunea noastră.”
Anih hae hae tiah prawtsut nahaeloe, kaminawk mah anih hae tang o boih tih boeh: to naah Rom kaminawk angzo o ueloe, aicae ih ahmuen hoi acaeng to la o tih boeh, tiah thuih o.
49 Dar unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: “Voi nu știți nimic,
To naah nihcae thung ih kami, to na saning ah kalen koek qaima toksah Kaiapha mah, nihcae khaeah, Tidoeh na panoek o ai,
50 și nici nu vă gândiți că ne este de folos ca un singur om să moară pentru popor și să nu piară tot neamul.”
acaeng boih anghmat pongah loe, kaminawk hanah kami maeto duek to hoih kue, tiah a naa.
51 Or, el nu a spus acest lucru de la sine, ci, fiind mare preot în acel an, a profețit că Isus va muri pentru națiune,
Anih mah hae lok hae angmah koeh ah thui ai: to na saning ah kalen koek qaima ah a oh baktih toengah, acaeng taham ah Jesu dueh tih, tiah anih mah taphong coek boeh;
52 și nu numai pentru națiune, ci și pentru a-i aduna la un loc pe copiii lui Dumnezeu care sunt împrăștiați.
to acaengnawk han khue ai, prae kalah ah ampraek phang, Sithaw ih caanawk doeh maeto ah angcusak hanah thuih ih lok ah doeh oh.
53 Astfel, din ziua aceea s-au sfătuit ca să îl omoare.
To na ni hoi kamtong nihcae loe nawnto amkhueng o moe, Anih hum hanah pacaeng o.
54 De aceea, Isus nu a mai umblat în mod deschis printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim. Acolo a rămas cu discipolii Săi.
To pongah Jesu loe Judahnawk salakah kamtuengah caeh ai; praezaek taengah kaom, Ephraim, tiah kawk ih avang taengah a caeh moe, to ah a hnukbang kaminawk hoi nawnto oh.
55 Și se apropia Paștele iudeilor. Mulți se urcau din țară la Ierusalim înainte de Paște, ca să se purifice.
Judahnawk misong loihaih poih loe anghnai boeh: to poih sah ai naah, amprikcai o hanah, paroeai kaminawk loe angmacae avang hoiah Jerusalem ah caeh o.
56 Apoi căutau pe Isus și vorbeau între ei, în timp ce stăteau în templu: “Ce credeți voi — că nu vine deloc la sărbătoare?”
Nihcae mah Jesu to pakrong o, nihcae tempul thungah angdoet o naah, kawbangmaw na poek o? Anih poihkung ah angzo mak ai maw? tiah maeto hoi maeto angdueng o.
57 Preoții cei mai de seamă și fariseii porunciseră ca, dacă cineva știa unde se află, să anunțe, ca să îl prindă.
Kalen koek qaima hoi Farasinawk mah, Mi kawbaktih doeh Anih ohhaih panoek kami loe, Anih to a naeh o thai hanah, a ohhaih ahmuen to patuek han angaih, tiah lokpaek o.
