Luka 4
1 Isus, pljin dă Duh Svănt su ăntors dăm rijeka Jordan, šă ăl dušje Duhu păm pustinjur
Yesu, kopongʼ gi Roho Maler, noa Jordan, kendo notere gi Roho nyaka e thim,
2 četrdeset zălji, hunđi u fost ănšjirkat dă la draku. Ăm zăljiljelje nu u mănkat njimika, šă kănd u vinjit do kraja jăl are flămănd.
kama jachien notemee kuom ndalo piero angʼwen. Kuom ndalo piero angʼwen-go ne ok ochamo gimoro e ndalogo duto, to bangʼ ka ndalogo noserumo kech nokaye.
3 Draku ju zăs atunšje: “Dakă ješć tu Fišjoru alu Dimizov zapovijedalešći alu petrilješće să să fakă pită.”
Satan nowachone niya, “Ka in Wuod Nyasaye adier, nyis kidini olokre kuon.”
4 Isus ju ăntors vorba: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Lume nu kustă numa dăm pită.’”
Yesu nodwoke niya, “Ondiki ni, ‘Dhano ok bed mangima nikech chiemo kende.’”
5 Draku lu dus pă jăl pă planină naltă, šă ăm unu moment draku ju arătat aluj kutotu kraljevstvo dă svet.
Eka Satan notere kama otingʼore malo kendo ka diemo wangʼ nono nonyise pinjeruodhi duto mag piny.
6 Šă draku ju zăs aluj: “Ju cuj da kutotu pučeresta šă măndremesta kari ăj dată mijă, šă ju pot da alu šinji gănđesk.
To nowachone niya, “Abiro miyi loch mag pinjegi duto gi duongʼ-gi, nimar osemiyagi, kendo anyalo chiwogi ne ngʼato angʼata, madwaro.
7 Kănd čaj klanjali la minji, ju caš da kutotu cijă.”
Omiyo ka igoyo chongi piny ma ilama, to magi duto biro bedo magi.”
8 Isus ju ăntors vorba: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Alu Domnu, Dimizovu atov numa klanjaleščići šă pă jăl služulešči!”
Yesu nodwoko niya, “Ondiki ni, ‘Lam Jehova Nyasaye ma Nyasachi kendo en kende ema itine.’”
9 Dă pă aje draku lu dus ăm varuš Jeruzalem šă lu pusălă pă maj nalt lok dă Hram. Atunšje ju zăs aluj: “Dakă ješć tu Fišjoru alu Dimizov, seri žos!
Eka Satan notere Jerusalem kendo nomiyo ochungo e osuch hekalu malo mogik. Eka nowachone niya, “Ka in Wuod Nyasaye to chikri piny.
10 Kă ăj skris ăm svăntă kenvija: ‘Jăl u zapovjedali alu anđelji aluj să či păzaskă’,
Nimar ondiki niya, “‘Obiro miyo malaika mage chik nikech in mondo oriti maber;
11 šă ‘ču dušji pă mănă să nu či luvešć ku pišjorilje ăm petră.’”
gibiro tingʼi malo e lwetgi, mondo kik ichwany tiendi e kidi.’”
12 Isus ăntoršji vorba: “U zăs ăj ăm svăntă kenvija: ‘Nu ănšjirka pă Domnu Dimizovu atov!’”
Yesu nodwoko niya, “Ondiki bende ni, ‘Kik item Jehova Nyasaye ma Nyasachi.’”
13 Atunšje kănd u trikut draku ku toći ănšjirkalurlje, lu lăsat pă jăl pă una vreme.
Kane Satan osetieko temgi duto, noweye nyaka kinde moro machielo.
14 Isus meržji ăm napoj ăm lok dă Galileja ăm pučere lu Duh, šă vorbi dă jăl sor apukat să kružulaskă păšćitot ăm aje regijă.
Yesu nodok Galili gi teko mar Roho, kendo wachne nolandore e gwenge duto moluoro Galili.
15 Jăl ănvăca ăm sinagogurlje alor šă toc ăl slavale.
Nopuonjo e sinagokegi, kendo ji duto nopake.
16 Jăl u vinjit ăm varuš dă Nazaret, hunđi jăl u kriskut šă pă običaju aluj, jăl u mers sămbăta ăm sinagogă. Šă su skulat să čitalaskă.
Nodhi Nazareth kuma nodonge, kendo chiengʼ Sabato nodhi e sinagogi, kaka nobedo kite kendo nochungo mondo osom.
17 U dată la jăl svitak dă la proroku Izaija, a jăl u dăsvkut svitku šă u aflat lok hunđi skrijă:
Nomiye kitap Isaya janabi, ka oelogo, noyudo kama nondikie ni:
18 “Duhu alu Domnuluj ăj pă minji dasupra. Dăm ala rănd jăl mu izabralit pă minji să vă propovjedalaskă Hir fălos la sărašj. Jăl mu mănat pă minji să spuj alu hej šje ăs ljigac kă poći să fijă dăsvăkuc šă lu orb kă poći să vadă šă să đe slobodă alu hej tlačalic,
“Roho mar Jehova Nyasaye ni kuoma, nikech osewira moyiera, mondo ayal Injili ne joma odhier. Oseora mondo aland ne joma otwe ni gin thuolo, kendo ni muofni ni oyaw wengegi, ne joma isando ni ogonygi,
19 šă să proglasalesk anu pljin dă milă alu Domnuluj.”
bende ni mondo aland ni ma e higa mar ngʼwono mar Jehova Nyasaye.”
20 Isus u ănčis svitku šă u dat ăm napoj la pomoćniku šă u šăzut. Šă toc ku oči ăm sinagoga u mucăt pă jăl.
Eka noumo kitabuno, mi nochiwe ni jatich, kendo nobedo piny ka wenge ji duto e sinagogi ne ngʼiye matek,
21 Su apukat să ănveci: “Astăs asta svăntă karči, kari ac auzăt ku urečilje avoštri, su ispunulităsă.”
to nochako kowachonegi niya, “Kawuono ndikoni chopo kare ka uwinjo.”
22 Jej toc să ămira la toći vorbilje dă milă šje kăđe dă pă gura aluj. Šă jej su ăntribat: “Nuj jăl fišjoru alu Josip?”
Ji duto nowuoyo maber kuome kendo negiwuoro ahinya weche mag ngʼwono manowuok e dhoge. Negipenjo niya, “Donge ngʼatni en wuod Josef?”
23 Jăl lju zăs: “Ăj una izrekă kari sigurno ac pripunji pă minji. A šă meržji: ‘Doktoru, ăntrămăći pă činji săngur!’ Kutotu aj făkut, kum anj auzăt, ăm varuš dă Kafarnaum, fă šă aišje, ăm kraju atov!”
Yesu nowachonegi niya, “Adier chutho ubiro wachona ngeroni ni, ‘Jathieth, changri iwuon! Tim e dalau ka gigo ma wasewinjo ni ne itimo Kapernaum.’”
24 Šă jăl u zăs: “Anume, ju vă zăk niti unu prorok nu u fost ăm benji apukat ăm kraju aluj.
Nodhi nyime kowacho niya, “Awachonu adiera, onge janabi mirwako e dalagi owuon.
25 Anume, ju vă zăk, kănd ăm doba alu proroku Ilija ăm Izrael, noru are ănčis a ploje nu kăđe tri aj šă šinšj lunj šă are mari fomi păm totă pămăntu šă asre mulći vădojur ăm Izrael.
Adier awachonu ni ne nitie mon ma chwogi otho mangʼeny e Israel e kinde mar Elija, kane polo olor kuom higni adek gi nus kendo ne nitie kech mager e piny kuonde duto.
26 Tot Ilija nu u fost mănat la njišj unu dăm jej osim la vădoja ăm Sarfata dapropi dă varušu Sidon.
To kata kamano ne ok oor Elija ir moro kata achiel kuomgi, to makmana dhako ma chwore otho e dala mar Zarefath e gwengʼ Sidon.
27 Isto aša ăm vreme dă prorok Elizeja asre mulc gubavcur ăm pămăntu dă Izrael. Šă njiš unu dăm jej nor fost čistilic osim Naamana Sirijaca.”
Bende ne nitie ji mangʼeny e Israel mane nigi dhoho e kinde mar Elisha janabi to onge kata achiel mane opwodhi makmana Naaman ja-Siria kende.”
28 Kănd ur auzăt, toc ăm sinagogă asre tari mirgiš,
Ji duto mane ni e sinagogi ne mirima mager omako kane giwinjo wechegi.
29 jej sur skulat sus šă lur mănatulă afară dăm varuš. Jej lur dus pă jăl pă maj nalt đal pă kari are varušu făkut, ăm namjeră să ăl ămpingă žos să ăl amori.
Negia malo mine giriembe gigole oko mar dala kendo tere e geng got kama nogerie dalano mondo gidhire olwar piny.
30 Ali jăl u fužjit ăntri jej šă u mers pă kalje aluj.
Kata kamano nowuotho awuotha kokadho e kind oganda modhi kuma nodhiyoe.
31 Jăl u mers žos ăm Kafarnaum ăm varuš dă Galileja. Šă akulo sămbăta ănvăca.
Eka nodhi Kapernaum, dala manie Galili, kendo chiengʼ Sabato nochako puonjo ji.
32 Lume asre ămirac la ănvăcală aluj daje kă vorba aluj asre pljinji dă pučeri.
Negiwuoro puonjne, nikech wechene ne nigi teko.
33 Unu dăm ominjije ăm sinagogă ave rov duh ăm jăl, aje are drak. Šă jăl u mužjit ku graju glasnik:
To e sinagogi ne nitie ngʼat moro mane nigi jachien marach. Ngʼatni noywak kogoyo koko matek kowacho niya,
34 “A! Tu Isus dăm Nazaret, šje gănđešći dă la noj? Aj vinjit să nji uništilec? Ju šćuv benji šjinji ješć tu, tu Svăntu alu Dimizov!”
“En angʼo midwaro timo kodwa, Yesu ja-Nazareth? Isebiro mondo itiekwa koso? Angʼeyo ngʼama in, in Ngʼat Maler Mar Nyasaye!”
35 Isus lu lot pă frikă šă ju zăs: “Fi putuljit! Hajde afar dăm omusta odma!” Drakula lu vărljit pă omula žos ăm nenće alu toc šă u jăšăt afară, šă njimik nu ju făkut.
Yesu nokwere matek niya, “Lingʼ thi! Wuogi ia kuome!” Eka jachien nogoyo ngʼatno piny e nyimgi duto kendo nowuok ma ok ohinye.
36 Eje kari ur văzut asre tari ămirac šă zăšje una lu alt: “Šjefăldă vorba ăj asta? Ku autoritet šă ku pučeri šă relji duhovur jašă afară pă vorba aluj!”
Jogo duto nowuoro kendo negipenjore niya, “Ma puonj manade? Kuom teko maduongʼ kod loch, ochiko koda ka jochiende kendo giwuok.”
37 Hiru dă jăl u mers ăm tot kotu dă regijă ăntragă.
To humb Yesu ne olandore e alwora duto kuonde mokiewo gi gwengʼ mane entie.
38 Kănd u fužjit dăm sinagogă jăl u mers la Šimun akasă. Akulo asre sokra alu Šimun ăm pat bičagă ku fok mari ăm je. Šă jej lor ăntribat pă jăl să ăj ažući.
Yesu noa e sinagogi kendo nodhi e dala Simon. Koro min chi Simon ne nigi tuo midhusi matek, kendo ne gikwayo Yesu mondo okonye.
39 Isus u mers la je u lot pă frikă pă foku šă foku u lăsatu. Je odma su skulatăsă šă su apukat să lji poslužulaskă.
Omiyo nodhi mokulore bute kendo nochiko midhusi mondo oa kendo midhusi noweye. Nochungo oa malo mapiyo kendo nochako miyogi chiemo.
40 Mar kănd să slăbuze sorilje žos toc kari ave njam šă urtaš dăm mulči bičišugur ljor adus la jăl. Šă jăl lju ăntrimat aša dă jăl punje mănjilje aluj pă jej unu pă kići unu.
Kane chiengʼ podho, ji nokelo ne Yesu ji duto mane nigi tuoche mopogore opogore, kendo noketo lwetene kuom moro ka moro, mochangogi.
41 Mulc dăm jej ave drašj ăm jej šă kum jăše afară, drašjije dăm jej mužje: “Tu ješć Fišjoru alu Dimizov!” Ali jăl lju răspită šă nu lji dăđe să svitaskă kă jej šćije ka jăl ăj Krist.
Moloyo mano, jochiende nowuok oa kuom ji mangʼeny, ka goyo koko niya, “In e Wuod Nyasaye!” To nokwerogi kendo ne ok oyiene jochiendego mondo owuo nikech negingʼeyo ni en e Kristo.
42 Mar kum vinje zuva jăl u fužjit dăm kasă pă lok pustulot. Gărmadă dă lumi ăl kuta, šă kănd lor aflată gănđe să ăl căjă să nu fugă dă la jej.
Kane piny oru, Yesu nodhi kar kende. Ji ne manye to kane gibiro kama ne entie, negitemo tame mondo kik owegi.
43 Ali Isus lju zăs: “Ju trăbă să mă duk ăm alčilje varušur să spuj Hir fălos dă kraljevstva alu Dimizov. Dăm asta rănd am fost mănat pă pămănt.”
To nowacho niya, “Nyaka ayal Injilini mar pinyruoth Nyasaye e mier moko bende, nikech ma emomiyo noora.”
44 Šă aša u mers să propovjedalaskă păm sinagogur ăm Judeja.
To nodhi nyime koyalo e sinagoke mag Judea.
