Luka 12
1 Aša mulc ominj su sakupilit dă mar kălka una pă alt kic as re pă lănga Isus. Ali Isus elši u zăs alu učenici aluj: “Loc sama dă kvascu alu farizej! Ala kvas ăj licemjerje.
Dunu bagohamedafa gilisili guba: le, dunu eno dunu enoma osa: le heda: mu: agoai galu, Yesu da Ea ado ba: su dunu ilima hidadea sia: i, “Fa: lisi dunu ilia ogogosu hou da yisidi agoane. Liligi huluane da ilia hou amoga wadela: sa: besa: le, dawa: ma: i.
2 Njimika nuj akupirit šje no fi dăskupirit, njiš una tajnă kari no fi šćută.
Be liligi dedeboi galea da hobea bu ba: mu. Dunu ilia da wamolegei hou huluane hobea dawa: mu.
3 Aša dakă ac zăs šjeva ăm tunjerik su šći ăm lumină, šă dakă ac šupunjit šjeva ăm soba avostră aje isto u fi mužjit pă krovur dă kăš.”
Dilia da gasi ganodini sia: su, hobea dunu ilia da hadigi ganodini bu nabimu. Dilia diasu ganodini sadoga sia: su, dunu ilia hobea diasu da: iyamogoa amoga heda: le, wele sia: nanumu.”
4 Isus u zăs: “Urtašji amej lasăcămă să vă zăk, nu vă fijă frikă dă eje kari numa vă poći amură tela šă nu poći njimika să vă fakă.
“Na na: iyado dunu! Na dilima dafawane sia: sa! Da: i hodo fane legesu dunu ilima mae beda: ma. Da: i hodo medole legebeba: le, ilia eno wadela: i hou dilima hamomu hame dawa: mu.
5 Ju vuj zăšji dă šjinji trăbă să vă fijă frikă. Fijă vă frikă dă Dimizov kari poči să amori, atunšje vă poči vărlji ăm pakao. Da anume, dă jăl vă trăbă să vă fijă frikă. (Geenna g1067)
Be afadafa fawane beda: ma! Dunu afadafa esala. E da dunu ea da: i hodo medole legele, ea a: silibu Helo sogega galadigimu dawa: Dafawane! Amo dunuma beda: ma! (Geenna g1067)
6 Nus šinšj (5) vrăbuj văndući dă doj banj? Dimizov nu mujtă pă njime.
Dunu ilia da diogonabo biyale gala amo doea aduna amoga bidi lasa. Be Gode da diogonabo afadafa huluane hame gogolesa.
7 A avovă čak šă păru pă kap vi umărat. Nu vă fijă frikă! Voj ščec maj vredni dă gărmadă dă vrăbuj.”
Be, dilia! Dilia dialuma hinabo huluanedafa afae afae Gode da idisa. Amaiba: le mae beda: ma! Dilia lasu defei da diogonabo bagohame ilia lasu defei baligisa.”
8 Isus u zăs: “Šjinji gođ pă pămănt mu priznali pă minji ăm nenće alu ominj, Ju Fišjoru Omuluj isto uj priznali pă jăl ăm nenće lu anđelji alu Dimizov.
“Na da dilima sia: sa. Nowa dunu da eno dunu nabima: ne, ‘Na da Gelesu dunu,’ sia: sea, amo dunu Na, Dunu Egefe, Na da Gode Ea a: igele dunu nabima: ne, amo dunu da Na fi dunu sia: mu.
9 Ala kari pă minji nu mu priznali pă pămănt ju muj odreknuli dă jăl la anđeljilje alu Dimizov.
Be nowa dunu e da eno dunu nabima: ne, ‘Na da Yesu higasa,’ sia: sea, Na da Gode Ea a: igele dunu nabima: ne, amo dunu da Na fi dunu hame sia: mu.
10 Dakă bilo šjinji svitešći vorba protiv dă minji Fišjoru Omuluj aluje poći fi jirtat; ali dakă šjinjiva svitešči mišjunj dă Duhu Svănt, grehula no fi jirtat.
Nowa da Dunu Egefema lasogole sia: sea, Gode da ea hou gogolema: ne olofomu dawa: Be nowa da Gode Ea A: silibu Hadigidafa Ema lasogole sia: sea, e da gogolema: ne olofosu hamedafa ba: mu.
11 Dakă vu adušji la sud ăm sinagogur šă la poglavicur šă vladarur, nu vă brigalec kum šă ku šje muj branali, ili šje să zăk.
Ilia da dili sinagoge diasu ganodini fofada: sea amola ouligisu hina dunuma ilima fofada: musa: hiouginana ahoasea, dilia da sia: bu adole imunu dawa: beba: le, mae da: i dioma.
12 Kănd u vinji vreme, Duhu Svănt ću ănvăca šje trăbă să zăšj.”
Bai amo esoga, Gode Ea A: silibu Hadigidafa da dilia bu adole iasu dilima olelemu.”
13 Unu dăm ominj ăm gărmadă u zăs alu Isus: “Učitelju ză alu fračilje amnjov să să ămperci ku minji šje anj kăpătat.”
Dunu gilisisu amo ganodini, dunu afae da Yesuma amane sia: i, “Olelesu! Na olama sia: ma. E da ania ada ea muni amola liligi mogili, la: idi nama ima: ne ema sia: ma.”
14 Isus u odbilit šă zăšje: “Omulji, šinji mu pus pă minji dă sudac, să ămpărc ăntri voj doj?”
Be Yesu E bu adole i, “Na da di amola dia ola alima osobo bagade liligi hahamomusa: fofada: su dunu hame ilegei.”
15 Atunšje kănd u svătit alu toc kutotu, Isus u zăs: “Băgăc sama šă păzăcăvă dă pulkučală! Dakă šjinjiva ari mult, tod daje kustu aluj nuj siguran bez obzira kă ari kutotu.”
Amalalu, E da dunu huluane ilima amane sia: i, “Dawa: ma! Uasu hou da dilia hou wadela: sa: besa: le dawa: ma! Dunu da liligi bagadedafa gaguiba: le, amo da ea esalusu bai hame gala.”
16 Isus u spus maj una usporedbă: “Are akulo om găzdak făr dă firi kari ave tălek šă tălekula u adus mult plod.
Amalalu, Yesu E da fedege sia: ilima olelei, “Bagade gagui dunu afadafa ea ifabi da ha: i manu noga: le legesu.
17 Šă jăl šu zăs săngur aluj: ‘Šje să fak kă nam dăstul lok să puj ăndărăt šje mu kriskut?’
Amalalu, e da ea asigi dawa: su ganodini agoane dawa: i, ‘Na da adi hamoma: bela: ? Na liligi legesu diasu da nabaiba: le, na ha: i manu salimu da hamedei galebe.’
18 Atunšje, jăl u zăs: ‘Aša uj fašji: Ju uj răstuna skladišturlje amelji šă uj gradali maj mari, dăstul dă mari să spremălesk kutotu šje mu kriskut.’
Amalalu, ea asigi dawa: su ganodini e da bu dawa: i, ‘Defea! Na liligi legesu diasu huluane na da mugululi, diasu eno bagadedafa bu gaguli, na liligi amola gagoma huluane amo ganodini salimu.
19 Šă ju muj zăšji alu duša ame: ‘Aj mulći bunji stvarur aku, šă dă mulc ej šje ur vinji. Odmoruleščići, mănănkă šă be, šă ănfulušeščići!’
Amasea, na asigi dawa: su ganodini na da agoane sia: mu, ‘Defea! Di da liligi bagadewane ode bagohamega manusa: defelewane legei diala. Hawa: mae hamone, ha: i nawane, adini nawane, hahawane esaloma,’ amo na da sia: mu,’
20 Ali Dimizov ju zăs aluj: ‘Tu omulje făr dă firi! Mar ăm asta nopći uj šjire duša ata. Atunšje šjinji u ave korist dăm stvarurlje šje caj pus ăndărăt?’
Be Gode da ema amane sia: i, ‘Gagaoui dunu di! Wali gasia dia a: silibu Na da lamu. Amasea, dia liligi dina: fidimusa: gilisi, nowa lama: bela: ?’”
21 Aša păce omu kari ăš akulježi găzdăšijilje păntru jăl săngur, a nu su găzdašjit ăm oči alu Dimizov.”
Yesu da sia: dagomusa: amane sia: i, “Nowa dunu da liligi bagade gagusia, be Gode Ea hou hame lalegagusia, da amo gagaoui dunu agoane ba: mu.”
22 Kapu u zăs Isus alu učenici: “Daje vă zăk: voj nu trăbă să vă brigalec, dă kustu avostru, šă să fijec ăm brigur šje vic mănka, ili să vă brinulec ăm šje vic ămbrăka.
Amalalu, Yesu da Ea ado ba: su dunu ilima amane sia: i, “Amaiba: le, Na da dilima sia: sa. Dilia ha: i manusa: , da: i dioiwane mae dawa: ma. Dilia abula salimusa: , bagadewane mae dawa: ma.
23 Daje kă kustu ăj maj vrednă dă kit mănkare, šă tela maj mult dă kit colu.
Dunu ea esalusu da ha: i nasu baligi dagoi, amola da: i hodo da abula baligi dagoi.
24 Numa ujtăcăvă la găgărašć. Jej njišj nu samănă, njišj nu akulježi. Jelji nari skladište ili šupă, šă tod daje Dimizov lji rănješći. Nu ščec voj maj vredni dă vrabujrljelje?
Muagado sio fi ba: ma. Ha: i manu ilia mae bugili da, udigili faisa. Ilia da ha: i manu legesu diasu hame gagusa. Be Gode da ilima ha: i manu iaha! Be dilia esalusu labe defei da ilia labe defei bagadewane baligisa.
25 Poči šjinjiva dăm voj ku brigurlje produžuli kustu?
Dilia da: i dioiwane dawa: beba: le, dilia esalusu eso da eso afaewane sedagima: bela: ? Hame mabu!
26 Dakă, nu pučec să făšjec niti maj măkăčelji, adăšje ščec ăm brigur dă kutotu ostalo?
Amaiba: le, amo hou fonobahadi dilia hamomu hame dawa: beba: le, abuliba: le eno liligi hamomusa: gini dilia da: i dioiwane dawa: ma: bela: ?
27 Numa ujtăcăvă la flor ăm telek! Jelji niti să trudulešći niti fašji colji ali ju vă zăk, kă njiš Car Salomon ăm găzdăšije alor nu are ămbrăkat aša măndru ka florurlje ăm telek.
Sogea ilia heda: su hou ba: ma. Hawa: hamosu amola amunasu hou ilia hame dawa: Be ilia ba: su da Soloumane ea hadigi abula ba: su baligisa.
28 Ali dakă Dimizov dă dastafel măndremi alu jarbă kari kustă astăs, šă să bagă ăm fok, kit atunšje maj mult u da jăl avovă. O voj avec mikă ănkriđală!
Sogea gisi da wali diala be ayawane gobele nasu laluga gobesi dagoi ba: mu. Amaiba: le, Gode da amo gisi abula ida: iwane amoga idiniginisiba: le, Ea dilima imunu hou da amo hou bagadewane baligimu. Dilia dafawaneyale dawa: su hou da fonobahadi!
29 Dăm ala rănd nu vă gănđec šje vic mănka šă šje vic be. Nu vă uznemirilec!
Amaiba: le, dilia ha: i manu logo amola dilia hano manu logo da: i dioiwane mae dawa: ma!
30 Dă kutotu aje să brinulešći ominj făr dă Dimizov. Ăngănđecăvă kă Tata avostru dăm nor šćijă šje vă trăbă.
(Bai Gode Ea hou hame lalegagui fifi asi gala dunu amo liligima bagadewane dawa: lala.) Dilia Ada Gode da dilia wali esaloma: ne liligi lamu huluane dawa:
31 Šă anume tražalec kraljevstva alu Dimizov elši šă kutotu ostalo vu fi dat.
Be dilia Gode Ea Hinadafa Hou hidadea hogoi helema. Fa: no E da musa: sia: i liligi dilima imunu.
32 O mikă stadă, nuc fijă frikă, kă Tata avostru să ănfălušešći să vă apušji ăm kraljevstva aluj.
Sibi fi fonobahadi! Dilia mae beda: ma! Gode da Ea Hinadafa Hou, dilima imunusa: bagadewane hanai gala.
33 Vinđec kutotu šje avec šă dăđec alu sărašj. Aša adunăcăvă tăšč kari nu su puće rupi, šă găzdăšijă să vă fijă ăm nor kari nu propadalešči, hunđi lotri nor puće vinji, niti găndašji să mănăšji!
Dilia liligi huluane bidi lale, muni lai hame gagui dunuma ima. Muni salasu, mae heane dialumu liligi lama. Gobolo liligi ida: iwane Hebene diasu ganodini hame ebelemuba: le, amo liligi lama. Agoai liligi, wamolasu dunu da hame wamolamu amola aowaba da hame wadela: lesimu.
34 Daje kă sufljičilje avoštri u fi hunđi ăj blago avostru.”
Bai adi sogebiga dilia dogolegei liligi da momagei dialea, amogawi dilia asigi dawa: su da dialumu.
35 Isus u zăs alu učenici: “Fijec spremni dă lukru, la să fijec opremilică šă ăm mănjilje avoštri lasă fijă luminjilje acăcaći.
Dilia abula salawane, gamali wa: le momagele ha: esaloma!
36 Aša u fi ka slugurlje kari u ašćiptat pă gospodaru aluj să să ăntorkă dă pă nuntă, spremni să ăj dăsvăkă kum u kukunji pă ušă.
Hawa: hamosu dunu, ilia hina da uda lasu lolo Nasu amoga asili, e da bu misunu dawa: beba: le, ouesalumu. Dilia amo dunu ilia hou agoane hamoma. E da bu misini, logoga lulufigisia, ilia da logo hedolowane doasimu.
37 Măndremi alu eje slugur kari u fi skulac, kănd u vinji gospodaru! Anume ju vă zăk: Domnu šu punji săngur kintrinca să lji služulaskă šă lju punji să šadă la masă šă lju dvoruli.
Ilia hina da bu doaga: sea, e da ea hawa: hamosu dunu mae golale, momagele, ouesalebe ba: mu. Na dilima sia: sa. Ilia hina da ea abula idiniginisili, ilima fili, ha: i manusa: sia: beba: le, hi fawane da ha: i manu ilima imunu.
38 Šă kănd u vinji gospodaru ăm miržuku dă nopči ili dăspru zua šă lju afla aša, măndremi u fi alu ala slugur!
E da gasimogoa o fa: no agoane doaga: sea, amola ilia mae golale momagele, ha: esalebe ba: sea, ilia da hahawane bagade ba: mu.
39 Slušulecămă dă asta: ka să šćijă gazda ăm kari šas u vinji lotru, jăl ar păză šă nar lăsa să ăj fijă provalalit ăm kasă.
Be dawa: ma! Diasu hina da wamolasu ea misunu eso hidadea dawa: i ganiaba, e da wamolasu ea diasuga mae misa: ne ea logo ga: la: loba.
40 Voj isto trăbă să fijec spremni, kă ju Fišjoru Omuluj uj vinji ăm vremi kănd nu či nadali.”
Dilia mae golale momagele esaloma! Dilia hame dawa: i eso amoga Dunu Egefe da doaga: muba: le, mae golale esaloma.”
41 Petar atunšje lu ăntribat pă jăl: “Domnu spuj tu asta usporedbă păntru noj učenici, ili ăj păntru toc?”
Bida e amane sia: i, “Di da amo fedege sia: niniamusu dawa: ma: ne olelebela: ? Ma dunu huluane dawa: ma: ne olelebela: ?”
42 Isus u zăs: “Šinji ăj ala vjernă šă kufiri upravitelj kari ăl postavalešći dă gospodar pă kasa, šă ăm pravă vremi u da mănkari alu toc ăm kasa?
Hina Yesu E bu adole i, “Moloidafa amola bagade dawa: su hawa: hamosu dunu da nowala: ? Diasu hina dunu da agoaiwane bagade dawa: su amola nabasu dunu ema ouligisu hawa: hamosu iaha. Amasea, amo dunu da ea hina ea sia: nababeba: le, e da eno hawa: hamosu dunu ilima ilia ha: i manu defelewane iaha.
43 Măndremi alu ala sluga kari kănd u vinji gospodaru, u fašji aša.
Ea hina da bu masea, e da amo hawa: ida: iwane hamonanebe ba: beba: le, hahawane bagade ba: mu.
44 Dă anume, ju vă spuj kă gospodaru u odredilit alu ala sluga să vodulaskă ku kutotu imanje kari ari.
Na da dilima sia: sa. Ema hahawaneba: le, ea hina da ema ea liligi amola soge huluane amoma ouligisu hou imunu.
45 Ali dakă sluga šar zăšji ăm sufljituš: ‘Gospodaru, nu su ăntoršji aša păfriš’, šă atunšje să apušji să bată pă slugur šă să be, mănăšji šă să ambeći?
Be amo hawa: hamosu dunu da ea asigi dawa: su ganodini ea hina da hedolo hame misunu dawa: beba: le, e da hawa: hamosu dunu amola uda bagadewane fasea, amola e da ha: i bagade nasea amola waini hano bagade nasea, feloasa,
46 Atunšje u vinji gospodaru alu sluga ăm šjas kari nu šćijec. Šă atunšje fărd dă milost lu kaznali, ju da sudbină ku alci una kari nus vjerni.
amo dunu ea hina da ea hame dawa: i eso amoga hedolowane doaga: mu. Amasea, hina dunu da amo wadela: i ouligisu dunu amo gegesu gobiheiga hedofale, fofonobone salimu. E da hame nabasu dunu ilia se dabe iasu amo defele lamu.
47 Sluga kari šćijă šje gănđešći gospodaru, šă dakă nu fašji šă nu să pripremilešči dă dolasku aluj, jăl u kăpăta mulći luvalur.
Amasea, amo hawa: hamosu dunu da ea hina ea hanai dawa: be amo hame hamosu, e da fegasuga bagadewane fananebe ba: mu.
48 Ali dakă sluga nu šćijă voje alu gospodaru, šă fašji šjeva šje zaslužulešći kaznă, atunšje u kăpăta pucănji luvalur. Kă alu toc kari mult u fost dat, mult su ašćipta dă la jej, šă alu eje alu kari u fost mult dat ăm povjerenje, dă la eje šă maj mult u fi šjirut.”
Be eno hawa: hamosu dunu, e da hame dawa: beba: le hame nabasu hou hamosea, e da fegasuga se dabe iasu fonobahadi fawane lamu. Nowa dunu da Godema bagadewane lai galea, Gode da ema bagadewane lamu. Gode da nowa dunu ema baligili bagadewane ia dagoiba: le, E da ema baligiliwane lamu.
49 Isus u zăs: “Ju am vinjit să vărljesk fok dă sud pă pămănt, šă kum aš gănđi să să apušji să ardă!
Na da osobo bagadega lalu galagudumusa: misi. Be Na da osobo bagade wahadafa lalu agoane ulagisi ganea: ba.
50 Trăbă majnti să mă bučez ku mukur. Kum mă mučulesk pă šje aje no trešji!
Na da ba: bodaise hou lalu agoane hamomu galebe, be amo hou da hame dagoiba: le, Na da se naba.
51 Gănđec kă am vinjit să vă aduk putuljală pă pămănt ăntri ominj? Nu, ju am adus podjelă!
Na da osobo bagadega olofosu hou olelemusa: misibayale dilia dawa: bela: ? Hame mabu! Olofosu hame be afafasa hou na da olelela misi.
52 Dă aku maj menkulo ăm kasa dă šinšj ominj ur fi ămpărcăc tri u fi pă parče ame šă doj protiv dă tri.
Wahawinini, sosogo fi ganodini, dunu biyale ilia da ha lamu. Nasubu na: iyado udiana ilia da eno nasubu na: iyado aduna elama gegemu. Amola aduna da eno udiana ilima gegemu.
53 Tatusu u fi protiv dă fišjoruš, šă fišjoru u fi protiv dă tatusu, mumăsa protiv dă fataš, a fata protiv dă mumăsa, šă sokra protiv dă njivastaš, šă njivasta protiv dă sokrăsa.”
Eda da egefema gegene, egefe da edama bu gegemu. Eme da idiwima gegene, idiwi da emema bu gegemu. Awa da ea awama gegene, amola ea awa da ema bu dabe gegemu.”
54 Kum svite alu gărmadă, Isus u zăs: “Kănd viđec njegri oblakur kă să răđika dă pă more pă zapad, voj odma zăšjec: ‘Astăs u fi plojă’, šă voj ščec u pravu.
E da dunu huluanema eno sia: olelei agoane, “Dilia da guma: goe mu mobi heda: lebe ba: sea, dilia da hedolo, ‘Gibu sa: imu galebe,’ sia: sa. Amasea, gibu da sa: imu.
55 Šă kănd să apukă să bată văntu dăm pustinja la jug, odma zăšjec: ‘U fi zuva tari kaldă’, šă ăj aša.
Dilia da gagoe (south) amodili fo manebe ba: sea, dilia da ‘Eso bagade da gia: mu!’ sia: sa. Amasea, eso da gia: sa.
56 Licemjerilor! Voj šćijec să čitalec znakurlje pă pămănt šă pă nor. Kum dă nu prišjipec šje aku să dogudulešči!
Dilia ogogosu dunu! Osobo dawa: digima: ne olelesu amola mu dawa: digima: ne olelesu amo ba: beba: le, dilia fa: no misunu liligi bagade dawa: Amaiba: le, abuliba: le wali eso ea hou dili hame dawa: bela: ?”
57 Voj ac trăbuji dăm haje avostru să šćijec šje ăj benji.
“Dilia da abuliba: le hou ida: iwane amola wadela: i hou amo afafamusa: hame dawa: bela: ?
58 Dăkă šjinjiva či optužulešći păntru dugu kari nac plăčit šă vă gănđešči să vă adukă la sud, ănšjarkă inka pă kalji să vij la ligizală majnti dă sud! Ar puće să či adukă la sudac, sudacu să či đe la oficir, šă oficiru či poći băgă ăm čemică.
Dilima ha lai dunu da dilima fofada: musa: dawa: sea, defea, alia logoga ahoasea, fofada: su dunuma mae doaga: le, amo liligi hedolowane hahamoma. Agoane hame hamosea, e da fofada: su dunu ema dili gasawane hiougili, fofada: lalu, dadi gagui dunuma imunu. Amasea, dilia da se iasu diasu ganodini sali dagoi ba: mu.
59 Ju vă zăk, kă akulo vi trăbuji să rămăj păn šje no fi plăčit toc banji.”
Amo ganodini di ouesalu, dia dabe huluane ia dagoiba: le fawane, se iasu diasu logo bu doasibi ba: mu.”
