Sofonia 3
1 Vai celei murdare şi întinate, cetăţii asupritoare!
Væ provocatrix, et redempta civitas, columba.
2 Ea nu a ascultat de acea voce; nu a primit disciplinarea; nu s-a încrezut în DOMNUL; nu s-a apropiat de Dumnezeul ei.
Non audivit vocem, et non suscepit disciplinam: in Domino non est confisa, ad Deum suum non appropinquavit.
3 Prinţii dinlăuntrul ei sunt lei răcnind; judecătorii ei sunt lupi de seară; ei nu rod oasele până ziua următoare.
Principes eius in medio eius quasi leones rugientes: iudices eius lupi vespere, non relinquebant in mane.
4 Profeţii ei sunt persoane uşoare şi perfide; preoţii ei au întinat sanctuarul, ei au încălcat legea.
Prophetæ eius vesani, viri infideles: sacerdotes eius polluerunt sanctum, iniuste egerunt contra legem.
5 DOMNUL cel drept este în mijlocul ei; el nu va face nelegiuire, în fiecare dimineaţă el îşi aduce judecata la lumină, el nu eşuează; dar cel nedrept nu cunoaşte ruşine.
Dominus iustus in medio eius non faciet iniquitatem: mane mane iudicium suum dabit in lucem, et non abscondetur: nescivit autem iniquus confusionem.
6 Eu am stârpit naţiunile, turnurile lor sunt pustiite; eu le-am risipit străzile, încât nimeni nu trece pe acolo; cetăţile lor sunt distruse, încât nu este niciun om, nu este niciun locuitor.
Disperdidi Gentes, et dissipati sunt anguli earum: desertas feci vias eorum, dum non est qui transeat: desolatæ sunt civitates eorum, non remanente viro, neque ullo habitatore.
7 Am spus: Sigur te vei teme de mine, vei primi instruirea; astfel încât locuinţa lor să nu fie stârpită, oricum i-am pedepsit, dar ei s-au sculat devreme şi şi-au corupt toate facerile lor.
Dixi: Attamen timebis me, suscipies disciplinam: et non peribit habitaculum eius propter omnia, in quibus visitavi eam: verumtamen diluculo surgentes corruperunt omnes cogitationes suas.
8 De aceea, aşteptaţi-mă, spune DOMNUL, până în ziua în care mă voi ridica pentru pradă: căci hotărârea mea este să adun naţiunile, să strâng împărăţiile, să îmi vărs indignarea asupra lor, toată mânia mea înverşunată, pentru că tot pământul va fi mistuit de focul geloziei mele.
Quapropter expecta me, dicit Dominus, in die resurrectionis meæ in futurum, quia iudicium meum ut congregem Gentes, et colligam regna: et effundam super eos indignationem meam, omnem iram furoris mei: in igne enim zeli mei devorabitur omnis terra.
9 Pentru că atunci voi da din nou popoarelor o limbă pură, ca toţi să cheme numele DOMNULUI, să îi servească într-un singur gând.
Quia tunc reddam populis labium electum, ut invocent omnes in nomine Domini, et serviant ei humero uno.
10 De dincolo de râurile Etiopiei, închinătorii mei, chiar fiica risipiţilor mei, îmi vor aduce ofranda.
Ultra flumina Æthiopiæ, inde supplices mei, filii dispersorum meorum deferent munus mihi.
11 În acea zi nu vei fi ruşinat de toate facerile tale, în care ai încălcat legea împotriva mea, pentru că atunci voi scoate afară din mijlocul tău pe cei care se bucură în mândria ta, şi nu te vei mai îngâmfa datorită muntelui meu sfânt.
In die illa non confunderis super cunctis adinventionibus tuis, quibus prævaricata es in me: quia tunc auferam de medio tui magniloquos superbiæ tuæ, et non adiicies exaltari amplius in monte sancto meo.
12 De asemenea, voi lăsa în mijlocul tău un popor chinuit şi sărac, şi ei se vor încrede în numele DOMNULUI.
Et derelinquam in medio tui populum pauperem, et egenum: et sperabunt in nomine Domini.
13 Rămăşiţa lui Israel nu va face nelegiuire, nici nu va vorbi minciuni; nici nu se va găsi în gura lor o limbă înşelătoare, pentru că ei se vor hrăni şi se vor culca şi nimeni nu îi va înspăimânta.
Reliquiæ Israel non facient iniquitatem, nec loquentur mendacium, et non invenietur in ore eorum lingua dolosa: quoniam ipsi pascentur, et accubabunt, et non erit qui exterreat.
14 Cântă, fiică a Sionului; strigă, Israele; veseleşte-te şi bucură-te cu toată inima, fiică a Ierusalimului.
Lauda filia Sion: iubila Israel: lætare, et exulta in omni corde filia Ierusalem.
15 DOMNUL a luat judecăţile tale, el a alungat pe duşmanul tău; împăratul lui Israel, DOMNUL este în mijlocul tău, nu vei mai vedea răul.
Abstulit Dominus iudicium tuum, avertit inimicos tuos: rex Israel Dominus in medio tui, non timebis malum ultra.
16 În acea zi se va spune Ierusalimului: Nu te teme; şi Sionului: Să nu îţi slăbească mâinile.
In die illa dicetur Ierusalem: Noli timere: Sion, non dissolvantur manus tuæ.
17 DOMNUL Dumnezeul tău în mijlocul tău este puternic; el va salva, el se va bucura de tine cu bucurie; el se va odihni în dragostea lui, se va bucura de tine cu cântare.
Dominus Deus tuus in medio tui fortis, ipse salvabit: gaudebit super te in lætitia, silebit in dilectione sua, exultabit super te in laude.
18 Îi voi aduna pe cei întristaţi pentru adunarea solemnă, care sunt ai tăi, pentru care ocara ei era o povară.
Nugas, qui a lege recesserant, congregabo, quia ex te erant: ut non ultra habeas super eis opprobrium.
19 Iată, atunci îi voi aduce la nimic pe toţi cei care te chinuiesc; şi voi salva pe cea şchioapă şi o voi aduna pe cea alungată; şi le voi aduce laudă şi faimă în fiecare ţară unde au fost făcuţi de ruşine.
Ecce ego interficiam omnes, qui afflixerunt te in tempore illo: et salvabo claudicantem: et eam, quæ eiecta fuerat congregabo: et ponam eos in laudem, et in nomen, in omni terra confusionis eorum.
20 În acel timp vă voi aduce din nou, la timpul în care vă adun, fiindcă vă voi face un nume şi o laudă printre toate popoarele pământului, când vă voi aduce înapoi din captivitate înaintea ochilor voştri, spune DOMNUL.
In tempore illo, quo adducam vos: et in tempore, quo congregabo vos: dabo enim vos in nomen, et in laudem omnibus populis terræ, cum convertero captivitatem vestram coram oculis vestris, dicit Dominus.
