Zaharia 7
1 Şi s-a întâmplat că, în anul al patrulea al împăratului Darius, cuvântul DOMNULUI a venit la Zaharia, în ziua a patra a lunii a noua, în luna Chislev,
Pada tahun yang keempat zaman raja Darius datanglah firman TUHAN kepada Zakharia, pada tanggal empat bulan kesembilan, yakni bulan Kislew.
2 Când ei trimiseseră la casa lui Dumnezeu pe Şareţer şi pe Reghem-Melec şi pe oamenii lor, pentru a se ruga înaintea DOMNULUI;
Adapun penduduk Betel telah mengutus Sarezer dan Regem-Melekh serta orang-orangnya untuk melunakkan hati TUHAN,
3 Şi să vorbească preoţilor, care erau în casa DOMNULUI oştirilor, şi profeţilor, spunând: Să plâng în luna a cincea, punându-mă deoparte, precum am făcut aceşti atât de mulţi ani?
untuk menanyakan kepada para imam dari rumah TUHAN semesta alam dan kepada nabi, demikian: "Haruskah kami sekalian menangis dan berpantang dalam bulan yang kelima seperti yang telah kami lakukan bertahun-tahun lamanya?"
4 Atunci cuvântul DOMNULUI oştirilor a venit la mine, spunând:
Maka datanglah firman TUHAN semesta alam kepadaku, bunyinya:
5 Vorbeşte întregului popor al ţării şi preoţilor, spunând: Când aţi postit şi aţi jelit în luna a cincea şi în luna a şaptea, în aceşti şaptezeci de ani, cu adevărat aţi postit pentru mine, chiar pentru mine?
"Katakanlah kepada seluruh rakyat negeri dan kepada para imam, demikian: Ketika kamu berpuasa dan meratap dalam bulan yang kelima dan yang ketujuh selama tujuh puluh tahun ini, adakah kamu sungguh-sungguh berpuasa untuk Aku?
6 Şi când aţi mâncat şi aţi băut, nu aţi mâncat şi nu aţi băut pentru voi înşivă?
Dan ketika kamu makan dan ketika kamu minum, bukankah kamu makan dan minum untuk dirimu sendiri?
7 Nu trebuia să auziţi cuvintele pe care DOMNUL le-a strigat prin profeţii dinainte, când Ierusalimul era locuit şi în prosperitate, şi cetăţile lui de jur împrejurul lui, când oamenii locuiau partea de sud şi câmpia?
Bukankah ini firman yang telah disampaikan TUHAN dengan perantaraan para nabi yang dahulu, ketika Yerusalem dengan kota-kota yang di sekelilingnya masih didiami orang dan masih sentosa dan Tanah Negeb dan Daerah Bukit masih didiami?"
8 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Zaharia, spunând:
Firman TUHAN datang kepada Zakharia, bunyinya:
9 Astfel vorbeşte DOMNUL oştirilor, spunând: Faceţi judecată adevărată şi arătaţi milă şi mângâieri, fiecare om fratelui său;
"Beginilah firman TUHAN semesta alam: Laksanakanlah hukum yang benar dan tunjukkanlah kesetiaan dan kasih sayang kepada masing-masing!
10 Şi nu oprimaţi nici pe văduvă, nici pe cel fără tată, nici pe străin, nici pe cel sărac; şi nimeni dintre voi să nu îşi închipuie răul în inima sa, împotriva fratelui său.
Janganlah menindas janda dan anak yatim, orang asing dan orang miskin, dan janganlah merancang kejahatan dalam hatimu terhadap masing-masing."
11 Dar ei au refuzat să dea ascultare şi şi-au tras umărul şi şi-au astupat urechile, ca să nu audă.
Tetapi mereka tidak mau menghiraukan, dilintangkannya bahunya untuk melawan dan ditulikannya telinganya supaya jangan mendengar.
12 Da, şi-au făcut inima ca o piatră de diamant, ca nu cumva să asculte legea şi cuvintele pe care DOMNUL oştirilor le-a trimis în duhul său, prin profeţii dinainte; de aceea a venit o mare furie de la DOMNUL oştirilor.
Mereka membuat hati mereka keras seperti batu amril, supaya jangan mendengar pengajaran dan firman yang disampaikan TUHAN semesta alam melalui roh-Nya dengan perantaraan para nabi yang dahulu. Oleh sebab itu datang murka yang hebat dari pada TUHAN.
13 De aceea s-a întâmplat că, pe când el striga totuşi ei au refuzat să audă; tot astfel, ei au strigat şi eu am refuzat să aud, spune DOMNUL oştirilor;
"Seperti mereka tidak mendengarkan pada waktu dipanggil, demikianlah Aku tidak mendengarkan pada waktu mereka memanggil, firman TUHAN semesta alam.
14 Ci i-am împrăştiat cu un vârtej de vânt printre toate naţiunile pe care nu le cunoşteau. Astfel ţara a fost pustie după ei, încât nimeni nu trecea prin ea, nici nu se întorcea din ea; fiindcă ei au pustiit ţara cea plăcută.
Oleh sebab itu Aku meniupkan mereka seperti angin badai ke antara segala bangsa yang tidak dikenal mereka, dan sesudahnya tanah itu menjadi sunyi sepi, sehingga tidak ada yang lalu lalang di sana; demikianlah mereka membuat negeri yang indah itu menjadi tempat yang sunyi sepi."
