Zaharia 4

1 Şi îngerul care vorbea cu mine a venit din nou şi m-a trezit, ca pe un om care este trezit din somnul său,

Potom navrátil se anděl, kterýž mluvil se mnou, a zbudil mne jako muže, kterýž zbuzen bývá ze sna svého.

2 Şi mi-a spus: Ce vezi? Iar eu am zis: Am privit, şi iată, un sfeşnic cu totul de aur cu un potir în vârful lui şi cele şapte candele ale lui pe el; şi şapte ţevi la cele şapte candele, care sunt în vârful lui,

I řekl mi: Co vidíš? Jemuž jsem řekl: Vidím, že aj, svícen zlatý všecken, a olejný dčbán na vrchu jeho, a sedm lamp jeho na něm, a sedm nálevek k těm sedmi lampám, kteréž jsou na vrchu jeho.

3 Şi doi măslini lângă el, unul pe partea dreaptă a potirului şi celălalt pe partea stângă a lui.

A dvě olivy při něm, jedna po pravé straně dčbánu olejného, a druhá po levé straně jeho.

4 Astfel am răspuns şi am vorbit îngerului care vorbea cu mine şi am zis: Ce sunt acestea, domnul meu?

Tehdy odpověděl jsem a řekl jsem andělu tomu, kterýž mluvil ke mně, řka: Co ty věci jsou, pane můj?

5 Atunci îngerul care vorbea cu mine a răspuns şi mi-a zis: Nu ştii ce sunt acestea? Iar eu am spus: Nu, domnul meu.

A odpovídaje anděl, kterýž mluvil se mnou, řekl mi: Což nevíš, co ty věci jsou? I řekl jsem: Nevím, pane můj.

6 Atunci el a răspuns şi mi-a vorbit, zicând: Acesta este cuvântul DOMNULUI către Zorobabel, spunând: Nu prin tărie, nici prin putere, ci prin duhul meu, spune DOMNUL oştirilor.

Tedy odpovídaje, mluvil ke mně, řka: Toto jest slovo Hospodinovo k Zorobábelovi, řkoucí: Ne silou, ani mocí, ale Duchem mým, praví Hospodin zástupů.

7 Cine eşti tu, munte mare? Înaintea lui Zorobabel tu vei deveni o câmpie; şi el va scoate piatra de căpătâi cu strigăte, zicând: Har, har pentru ea.

Co jsi ty, ó horo veliká, před Zorobábelem? Rovina. Nebo doloží nejvyšší kámen s hlučným prokřikováním: Milost, milost jemu.

8 Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

I stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí:

9 Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestei case; mâinile lui de asemenea o vor termina; iar tu vei cunoaşte că DOMNUL oştirilor m-a trimis la voi.

Ruce Zorobábelovy založily dům tento, a ruce jeho dokonají. I zvíš, že Hospodin zástupů poslal mne k vám.

10 Căci cine a dispreţuit ziua lucrurilor mici? Fiindcă ei se vor bucura şi vor vedea firul cu plumb în mâna lui Zorobabel împreună cu cei şapte; aceştia sunt ochii DOMNULUI, care aleargă încoace şi încolo pe întreg pământul.

Nebo kdož by pohrdal dnem malých začátků, poněvadž se veselí, hledíce na ten kámen, totiž na závaží v ruce Zorobábelově, těch sedm očí Hospodinových, procházejících všecku zemi?

11 Atunci am răspuns şi i-am zis: Ce sunt aceşti doi măslini în dreapta sfeşnicului şi în stânga lui?

Tedy odpovídaje jemu, řekl jsem? Co ty dvě olivy po pravé straně toho svícnu, i po levé straně jeho?

12 Şi am răspuns din nou şi i-am zis: Ce sunt aceste două ramuri de măslin, care prin cele două ţevi de aur golesc untdelemnul de aur din ele însele?

Opět odpovídaje jemu, řekl jsem: Co ty dvě olivky, kteréž jsou mezi dvěma trubicemi zlatými, kteréž vylévají z sebe zlato?

13 Şi el mi-a răspuns şi a zis: Nu ştii ce sunt acestea? Iar eu am spus: Nu, domnul meu.

I mluvil ke mně, řka: Víš-liž, co ty věci jsou? I řekl jsem: Nevím, pane můj.

14 Atunci el a zis: Acestea sunt cei doi unşi care stau în picioare lângă Domnul întregului pământ.

Tedy řekl: To jsou ty dvě olivy, kteréž jsou u Panovníka vší země.