Cântarea lui Solomon 7
1 Cât de minunate sunt picioarele tale cu sandale, fiică de prinţ! Rotunjimile coapselor tale sunt ca bijuterii, lucrarea mâinilor unui meşteşugar iscusit.
O figliuola di principe, quanto son belli i tuoi piedi nel [lor] calzamento! Le giunture delle tue membra [son] come monili Di lavoro di mani d'artefice.
2 Buricul tău este ca o cupă rotundă, căruia nu îi lipseşte licoarea; pântecele tău o movilă de grâu înconjurată cu crini.
Il tuo seno [è] come una tazza rotonda, Nella quale non manchi mai il vino profumato; Il tuo corpo [è] un mucchio di grano, Intorniato di gigli.
3 Cei doi sâni ai tăi sunt ca două căprioare tinere ce sunt gemene.
I tuoi due seni Paiono due cavrioletti gemelli.
4 Gâtul tău este ca un turn de fildeş; ochii tăi precum iazurile în Hesbon, de lângă poarta Batrabimului; nasul tău este ca turnul Libanului care priveşte spre Damasc.
Il tuo collo pare una torre d'avorio; [E] gli occhi tuoi le pescine [che sono] in Hesbon, Presso alla porta di Bat-rabbim; Il tuo naso pare la Torre del Libano Che riguarda verso Damasco.
5 Capul tău, peste tine, este precum Carmelul, şi părul capului tău ca purpura; împăratul este ţinut în galeriile tale.
Il tuo capo sopra te pare un Carmel, E la chioma del tuo capo sembra di porpora, Il re è tenuto prigione dalle [tue] treccie.
6 Cât de frumoasă şi cât de plăcută eşti tu, iubirea mea, pentru desfătări!
Quanto sei bella, e quanto sei piacevole, O amor [mio], fra [tutte] le delizie!
7 Această statură a ta este ca un palmier şi sânii tăi ca ciorchini de struguri.
Questa tua statura [è] simile ad una palma, Ed i tuoi seni a grappoli [d'uva].
8 Am spus: Mă voi urca în palmier, îi voi apuca crengile; acum de asemenea sânii tăi vor fi ca ciorchinii viţei şi mirosul feţei tale ca mere;
Io ho detto: Io salirò sopra la palma, E mi appiglierò a' suoi rami; Ed i tuoi seni saranno ora come grappoli di vite, E l'odor del tuo alito come quello de' pomi;
9 Şi cerul gurii tale, pentru preaiubitul meu, ca cel mai bun vin care curge cu dulceaţă, făcând buzele celor adormiţi să vorbească.
E la tua bocca [sarà] come il buon vino, Che cola dolcemente per il mio amico, E scivola fra le labbra de' dormenti.
10 Eu sunt a preaiubitului meu şi dorinţa lui este spre mine.
Io [son] del mio amico, E il suo desiderio [è] verso me.
11 Vino, preaiubitul meu, să mergem în câmp; să găzduim în sate.
Vieni, amico mio, usciamo a' campi, Passiam la notte nelle ville.
12 Să ne urcăm devreme la vii; să vedem dacă viţa înfloreşte, dacă floarea strugurilor se arată şi dacă rodiile înmuguresc; acolo îţi voi da iubirile mele.
Leviamoci la mattina, [per andare] alle vigne; Veggiamo se la vite è fiorita, se l'agresto si scopre, [Se] i melagrani hanno messe le lor bocce; Quivi ti darò i miei amori.
13 Mandragorele răspândesc miros şi la porţile noastre sunt tot felul de fructe plăcute, noi şi vechi, pe care le-am păstrat pentru tine, preaiubitul meu.
Le mandragole rendono odore, E in su gli usci nostri [vi son] delizie d'ogni sorta, E nuove, e vecchie, [Le quali] io ti ho riposte, amico mio.
