< Cântarea lui Solomon 6 >
1 Unde s-a dus preaiubitul tău, tu, cea mai frumoasă printre femei? Unde s-a abătut preaiubitul tău? Ca să îl căutăm împreună cu tine.
Chorus Quo abiit dilectus tuus, o pulcherrima mulierum? quo declinavit dilectus tuus? et quæremus eum tecum.]
2 Preaiubitul meu s-a coborât în grădina lui, la paturile de miresme, să pască [turmă] în grădini şi să adune crini.
[Sponsa Dilectus meus descendit in hortum suum ad areolam aromatum, ut pascatur in hortis, et lilia colligat.
3 Eu sunt a preaiubitului meu şi preaiubitul meu este al meu; el paşte [turmă] printre crini.
Ego dilecto meo, et dilectus meus mihi, qui pascitur inter lilia.
4 Tu eşti minunată, iubita mea, ca Tirţa, frumoasă ca Ierusalimul, înfricoşătoare ca o armată cu steaguri.
Sponsus Pulchra es, amica mea; suavis, et decora sicut Jerusalem; terribilis ut castrorum acies ordinata.
5 Întoarce-ţi ochii de la mine, căci m-au cucerit; părul tău este ca o turmă de capre care se arată din Galaad.
Averte oculos tuos a me, quia ipsi me avolare fecerunt. Capilli tui sicut grex caprarum quæ apparuerunt de Galaad.
6 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi, venite de la scăldare, toate cu miei gemeni şi niciuna nu este stearpă între ele.
Dentes tui sicut grex ovium quæ ascenderunt de lavacro: omnes gemellis fœtibus, et sterilis non est in eis.
7 Ca o bucată de rodie sunt tâmplele tale între şuviţele tale.
Sicut cortex mali punici, sic genæ tuæ, absque occultis tuis.
8 Sunt şaizeci de împărătese şi optzeci de concubine şi fecioare fără număr.
Sexaginta sunt reginæ, et octoginta concubinæ, et adolescentularum non est numerus.
9 Porumbiţa mea, neîntinata mea este [doar] una; ea este singură la mama ei, ea este alegerea dintâi a celei ce a născut-o. Fiicele au văzut-o şi au binecuvântat-o; da, împărătesele şi concubinele şi ele au lăudat-o.
Una est columba mea, perfecta mea, una est matris suæ, electa genetrici suæ. Viderunt eam filiæ, et beatissimam prædicaverunt; reginæ et concubinæ, et laudaverunt eam.
10 Cine este ea, care se iveşte ca dimineaţa, frumoasă ca luna, senină ca soarele şi înfricoşătoare ca o armată cu steaguri?
Quæ est ista quæ progreditur quasi aurora consurgens, pulchra ut luna, electa ut sol, terribilis ut castrorum acies ordinata?
11 Am coborât în grădina nucilor, să văd fructele văii [şi] să văd dacă viţa a înflorit şi rodiile au înmugurit.
Sponsa Descendi in hortum nucum, ut viderem poma convallium, et inspicerem si floruisset vinea, et germinassent mala punica.
12 Înainte de a-mi da seama, sufletul meu m-a făcut precum carele lui Aminadib.
Nescivi: anima mea conturbavit me, propter quadrigas Aminadab.
13 Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito! Întoarce-te, întoarce-te, ca să te privim! Ce veţi vedea în Sulamita? Cum ar fi jocul a două armate.
Chorus Revertere, revertere, Sulamitis! revertere, revertere ut intueamur te. Sponsa Quid videbis in Sulamite, nisi choros castrorum?