Cântarea lui Solomon 4
1 Iată, tu eşti frumoasă, iubita mea; iată, tu eşti frumoasă; tu ai ochii porumbiţei între şuviţele tale; părul tău este ca o turmă de capre, care se arată din muntele Galaad.
Come sei bella, amica mia, come sei bella! Gli occhi tuoi sono colombe, dietro il tuo velo. Le tue chiome sono un gregge di capre, che scendono dalle pendici del Gàlaad.
2 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse, venite de la scăldare, toate cu miei gemeni şi niciuna nu este stearpă între ele.
I tuoi denti come un gregge di pecore tosate, che risalgono dal bagno; tutte procedono appaiate, e nessuna è senza compagna.
3 Buzele tale sunt ca o aţă de stacojiu şi vorbirea ta frumoasă; tâmplele tale sunt ca o bucată de rodie între şuviţele tale.
Come un nastro di porpora le tue labbra e la tua bocca è soffusa di grazia; come spicchio di melagrana la tua gota attraverso il tuo velo.
4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit pentru a fi casa de arme, în care atârnă o mie de paveze, toate scuturi de războinici.
Come la torre di Davide il tuo collo, costruita a guisa di fortezza. Mille scudi vi sono appesi, tutte armature di prodi.
5 Cei doi sâni ai tăi, ca două căprioare tinere ce sunt gemene, ce pasc printre crini.
I tuoi seni sono come due cerbiatti, gemelli di una gazzella, che pascolano fra i gigli.
6 Până când ziua se revarsă şi umbrele fug, mă voi duce la muntele de mir şi la dealul de tămâie.
Prima che spiri la brezza del giorno e si allunghino le ombre, me ne andrò al monte della mirra e alla collina dell'incenso.
7 Tu toată eşti frumoasă, iubita mea; nu este pată în tine.
Tutta bella tu sei, amica mia, in te nessuna macchia.
8 Vino cu mine din Liban, mireaso, cu mine din Liban; priveşte din vârful Amanei, din vârful Şenirului şi Hermonului, din vizuinile leilor, din munţii leoparzilor.
Vieni con me dal Libano, o sposa, con me dal Libano, vieni! Osserva dalla cima dell'Amana, dalla cima del Senìr e dell'Ermon, dalle tane dei leoni, dai monti dei leopardi.
9 Mi-ai răpit inima, sora mea, mireaso; mi-ai răpit inima cu unul din ochii tăi, cu un lănţişor al gâtului tău.
Tu mi hai rapito il cuore, sorella mia, sposa, tu mi hai rapito il cuore con un solo tuo sguardo, con una perla sola della tua collana!
10 Cât de frumoasă este iubirea ta, sora mea, mireaso! Cu cât mai bună este dragostea ta decât vinul! Şi mirosul miresmelor tale decât toate mirodeniile!
Quanto sono soavi le tue carezze, sorella mia, sposa, quanto più deliziose del vino le tue carezze. L'odore dei tuoi profumi sorpassa tutti gli aromi.
11 Buzele tale, mireaso, picură [precum] fagurele; miere şi lapte sunt sub limba ta; şi mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului.
Le tue labbra stillano miele vergine, o sposa, c'è miele e latte sotto la tua lingua e il profumo delle tue vesti è come il profumo del Libano.
12 O grădină îngrădită este sora mea, mireasa mea, un izvor închis, o fântână sigilată.
Giardino chiuso tu sei, sorella mia, sposa, giardino chiuso, fontana sigillata.
13 Lăstarii tăi sunt o livadă de rodii, cu fructe plăcute; camfor, cu nard,
I tuoi germogli sono un giardino di melagrane, con i frutti più squisiti, alberi di cipro con nardo,
14 Nard şi şofran, trestie mirositoare şi scorţişoară, cu toţi copacii de tămâie, mir şi aloe, cu toate mirodeniile cele mai alese;
nardo e zafferano, cannella e cinnamòmo con ogni specie d'alberi da incenso; mirra e aloe con tutti i migliori aromi.
15 O fântână a grădinilor, un izvor al apelor vii şi pâraie din Liban.
Fontana che irrora i giardini, pozzo d'acque vive e ruscelli sgorganti dal Libano.
16 Trezeşte-te, vântule de nord; şi vino, sudule; suflă peste grădina mea, ca mirodeniile ei să curgă. Să vină preaiubitul meu în grădina lui şi să mănânce roadele ei plăcute.
Lèvati, aquilone, e tu, austro, vieni, soffia nel mio giardino si effondano i suoi aromi. Venga il mio diletto nel suo giardino e ne mangi i frutti squisiti.
