Cântarea lui Solomon 2
1 Eu sunt trandafirul din Saron şi crinul văilor.
Yo soy el lirio de Sarón, la azucena de los valles.
2 Ca şi crinul printre spini, astfel este iubita mea printre fiice.
Como una azucena entre los espinos, así, es mi amiga entre las doncellas.
3 Ca şi mărul printre copacii pădurii, astfel este preaiubitul meu printre fii. M-am aşezat sub umbra lui cu mare desfătare şi rodul lui a fost dulce pentru cerul gurii mele.
Como el manzano entre los árboles silvestres, tal es mi amado entre los mancebos. A su sombra anhelo sentarme, y su fruto es dulce a mi paladar.
4 El m-a adus la casa de ospăţ şi steagul lui peste mine a fost dragoste.
Me introdujo en la celda del vino, y su bandera sobre mí es el amor.
5 Întăriţi-mă cu ulcioare, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragoste.
¡Confortadme con pasas! ¡Restauradme con manzanas! porque languidezco de amor.
6 Mâna lui stângă este sub capul meu şi mâna lui dreaptă mă îmbrăţişează.
Su izquierda está debajo de mi cabeza, y su derecha me abraza.
7 Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi pe cerboaicele câmpului, nu stârniţi, nici nu treziţi iubirea mea, până când el doreşte.
Os conjuro, oh hijas de Jerusalén, por las gacelas y las ciervas del campo, que no despertéis ni inquietéis a la amada, hasta que ella quiera.
8 Vocea preaiubitului meu! Iată, el vine sărind peste munţi, săltând peste dealuri.
¡La voz de mi amado! Helo aquí que viene, saltando por los montes, brincando sobre los collados.
9 Preaiubitul meu este ca o căprioară sau un căprior tânăr; iată, el stă în picioare în spatele zidului nostru, se uită la ferestre, arătându-se printre zăbrele.
Es mí amado como el gamo, o como el cervatillo. Vedlo ya detrás de nuestra pared, mirando por las ventanas, atisbando por las celosías.
10 Preaiubitul meu a vorbit şi mi-a spus: Ridică-te, iubita mea, frumoasa mea şi vino departe.
Habla mi amado, y me dice: Levántate, amiga mía; hermosa mía, ven.
11 Căci, iată, iarna a trecut, ploaia s-a terminat şi s-a dus;
Porque, mira, ha pasado ya el invierno, la lluvia ha cesado y se ha ido;
12 Florile se arată pe pământ; timpul cântării păsărilor a venit şi vocea turturicii se aude pe pământul nostru;
aparecen ya las flores en la tierra; llega el tiempo de la poda, y se oye en nuestra tierra la voz de la tórtola.
13 Smochinul îşi dă smochinele verzi şi viile în floare dau un miros bun. Ridică-te, iubita mea, frumoasa mea, şi vino departe.
Ya echa sus brotes la higuera, esparcen su fragancia las viñas en flor. ¡Levántate, amiga mía; hermosa mía, ven!
14 Porumbiţa mea, ce stai în crăpăturile stâncii, în ascunzătorile treptelor, lasă-mă să îţi văd înfăţişarea, lasă-mă să îţi aud vocea; căci vocea ta este dulce şi înfăţişarea ta este frumoasă.
Paloma mía, que anidas en las grietas de la peña, en los escondrijos de los muros escarpados, hazme ver tu rostro, déjame oír tu voz; porque tu voz es dulce, y tu rostro es encantador.
15 Prindeţi-ne vulpile, vulpile mici, care strică viile, căci viile noastre sunt în floare.
Cazadnos las raposas, las raposillas que devastan las viñas, porque nuestras viñas están en flor.
16 Preaiubitul meu este al meu şi eu sunt a lui; el paşte printre crini.
Mi amado es mío, y yo soy suya; él apacienta entre azucenas.
17 Până când ziua se revarsă şi umbrele fug, întoarce-te preaiubitul meu şi fii ca o căprioară sau un căprior tânăr peste munţii Beterului.
Mientras sopla la brisa, y se alargan las sombras, ¡vuélvete, amado mío! ¡Aseméjate al gamo, o al cervatillo, sobre los montes escarpados!
