< Ruth 3 >
1 Atunci Naomi, soacra ei, i-a spus: Fiica mea, să nu caut odihnă pentru tine, ca să îţi fie bine?
Otu ụbọchị, Naomi, nne di Rut, gwara ya okwu sị, “Nwa m nwanyị, ọ bụ na o rubeghị mgbe m ga-achọtara gị ụlọ nke aka gị, ebe a ga-anọ lekọtazie gị anya nke ọma?
2 Şi acum, nu este Boaz din rudenia noastră, cu ale cărui tinere ai fost? Iată, deseară el vântură orzul în arie.
Ọ bụ na Boaz, onye gị na ụmụ agbọghọ ya so rụọ ọrụ ịchịkọta ọka abụghị onye agbụrụ anyị? Lee, nʼabalị taa ka ọ ga-afụcha ọka balị nʼebe ịzọcha ọka.
3 De aceea spală-te şi unge-te şi pune-ţi haina pe tine şi coboară-te la arie, dar nu te face cunoscută bărbatului, până va fi terminat de mâncat şi de băut.
Ugbu a, gaa saa ahụ gị, teekwa mmanụ isi ụtọ, yirikwa uwe mara mma. I mesịa, gaa nʼebe ịzọcha ọka, ma ekwekwala ka ọ hụ gị, tutu ruo mgbe o risiri nri ṅụọkwa ihe ọṅụṅụ.
4 Şi aşa va fi, când se culcă, însemnează locul unde se culcă şi intră şi dezveleşte-i picioarele şi culcă-te; iar el îţi va spune ce să faci.
Leziekwa anya chọpụta ebe ọ ga-edina rahụ ụra. Mgbe ị maara na ọ rahụla ụra nke ọma, gaa kpughepụ akwa o ji kpuchie ụkwụ ya, dinaakwa ala nʼebe ahụ. Ọ ga-agwa gị ihe ị ga-eme.”
5 Iar Rut i-a spus: Voi face tot ce îmi spui.
Rut zara sị, “Aga m eme ihe ọbụla ị sị m mee.”
6 Şi a coborât la arie şi a făcut conform cu tot ce i-a poruncit soacra ei.
Ya mere, Rut pụrụ nʼabalị ahụ gaa nʼebe ịzọcha ọka ahụ, meekwa dịka nne di ya gwara ya.
7 Şi după ce Boaz a mâncat şi a băut şi inima lui era veselă, a mers să se culce la capătul stogului de grâne; şi ea a venit încet şi i-a dezvelit picioarele şi s-a întins.
Mgbe Boaz risiri nri ma ṅụọkwa ihe ọṅụṅụ, mmụọ ya dịkwa mma, ọ gara ka ọ dinaa ala na nsọtụ ebe atụkọtara akpa ọka. Rut jiri nwayọọ gaa nʼebe ahụ, kpughepụ akwa o ji kpuchie ụkwụ ya abụọ, dina nʼakụkụ ụkwụ ya.
8 Şi s-a întâmplat, la miezul nopţii, că bărbatul s-a speriat şi s-a întors; şi, iată, o femeie întinsă la picioarele lui.
Nʼetiti abalị Boaz kụjara teta na mberede, tụgharịa, ma lee o nwere nwanyị dina nʼala ala ụkwụ ya.
9 Şi el a spus: Cine eşti? Iar ea a răspuns: Eu sunt Rut, roaba ta, de aceea întinde-ţi învelitoarea peste roaba ta, pentru că eşti răscumpărătorul meu.
Ọ jụrụ ya sị, “Ị bụ onye?” Rut zara ya sị, “Abụ m Rut, ohu gị nwanyị, onyenwe m. Were ọnụ ọnụ akwa gị kpukwasị m, nʼihi na ị bụ onye agbụrụ mgbapụta m dị nso.”
10 Iar el a spus: Binecuvântată fii de DOMNUL, fiica mea, fiindcă ai arătat mai multă bunătate la sfârşit decât la început, deoarece nu te-ai dus după tineri, fie săraci, fie bogaţi.
Boaz zara sị ya, “Onyenwe anyị gọzie gị, nwa m nwanyị. Ịhụnanya i gosiri ugbu a akarịala nke i gosiri na mbụ, nʼihi na i gbasoghị ụmụ okorobịa, ma ha bụ ọgaranya maọbụ ogbenye.
11 Şi acum, fiica mea, nu te teme, îţi voi face tot ceea ce ceri, fiindcă toată cetatea poporului meu ştie că eşti o femeie virtuoasă.
Ma ugbu a, nwa m nwanyị, atụla ụjọ. Aga m emezuru gị dịka i si rịọọ, nʼihi na mmadụ niile maara na ị bụ onye nwere ezi agwa.
12 Şi acum este adevărat că eu sunt răscumpărătorul tău; totuşi, este un răscumpărător mai aproape decât mine.
Ọ bụ ezie na m bụ onye mgbapụta dị nso nke ezinaụlọ anyị, ma o nwere onye ọzọ dị ezi nso karịa m.
13 Rămâi în această noapte şi dimineaţă va fi aşa, dacă te va răscumpăra, bine; să te răscumpere; dar dacă nu voieşte să te răscumpere, atunci te voi răscumpăra eu, precum DOMNUL trăieşte; întinde-te până dimineaţa.
Nọdụ nʼebe a nʼabalị a. Nʼụtụtụ, ọ bụrụ na onye ahụ ekwere imezu ọrụ ya dịka onye mgbapụta, ya rụzuo ya. Ọ bụrụ na o kwere, ọ dị mma, ọ bụrụkwanụ na o kweghị, dịka Onyenwe anyị na-adị ndụ, aga m emezu ya. Ugbu a, dinara ala ruo ụtụtụ.”
14 Şi ea s-a întins la picioarele lui până dimineaţa; şi ea s-a ridicat înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Iar el a spus: Să nu se ştie că o femeie a venit în arie.
Ya mere, Rut dinara nʼụkwụ ya ruo ụtụtụ. Ma chi abọzibeghị nke ọma mgbe o si nʼebe ahụ bilie nʼihi na Boaz sịrị ya, “Ekwela ka onye ọbụla mata na nwanyị bịara nʼebe ịzọcha ọka.”
15 Şi a mai spus: Adu voalul pe care îl ai pe tine şi ţine-l. Şi când ea l-a ţinut, el i-a măsurat şase măsuri de orz şi le-a aşezat pe ea; şi ea a mers în cetate.
O gwakwara Rut okwu sị ya, “Chịta akwa mgbokwasị gị, gbasaa ya.” Ya mere Rut gbasara akwa ya, Boaz manyere ya ọtụtụ ọka balị isii, bokwasị ya Rut, onye buuru ya banye nʼime obodo.
16 Şi când a venit la soacra ei, Naomi a spus: Cine eşti tu, fiica mea? Iar Rut i-a spus tot ce i-a făcut acel bărbat.
Mgbe Rut bịakwutere nne di ya, Naomi jụrụ ya sị, “Nwa m nwanyị, olee otu ihe si gaa?” Rut gwara ya ihe niile Boaz meere ya, sị,
17 Şi a zis: Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, fiindcă mi-a spus: Nu merge la soacra ta cu mâna goală.
“Ọ manyeere m ọtụtụ ọka balị isii ndị a si m, ‘O kwesighị ka ị gbara aka lakwuru nne di gị.’”
18 Atunci ea a zis: Stai liniştită, fiica mea, până ce cunoşti cum se va termina acest lucru, fiindcă bărbatul nu se va odihni până ce nu va fi terminat acest lucru astăzi.
Naomi zara si ya, “Chere, nwa m nwanyị, ruo mgbe ị ga-ahụ otu okwu a ga-esi bie. Nwoke a agaghị ezu ike tutu ruo mgbe o kwubiri okwu a taa.”