Ruth 3

1 Atunci Naomi, soacra ei, i-a spus: Fiica mea, să nu caut odihnă pentru tine, ca să îţi fie bine?

Chiengʼ moro Naomi ma wuod odgi nowachone niya, “Nyara, donge dibed maber ka anwangʼoni odi, kama inyalo chopnie dwarogi e yo maber?

2 Şi acum, nu este Boaz din rudenia noastră, cu ale cărui tinere ai fost? Iată, deseară el vântură orzul în arie.

Donge Boaz, misebedo ka ibet gi jotichne ma nyiri, en anywolawa? Kawuono gotieno wangʼ nopiedh shairi kar dino.

3 De aceea spală-te şi unge-te şi pune­-ţi haina pe tine şi coboară-te la arie, dar nu te face cunoscută bărbatului, până va fi terminat de mâncat şi de băut.

Luokri kendo wirri gi mo madungʼ tik mamit, kendo rwak lepi mabeyo mogik. Kisetimo kamano, to dhi mwalo nyaka kar dino cham, to kik iwe ongʼe ni in kanyo nyaka sa ma osetieko chiemo gi metho.

4 Şi aşa va fi, când se culcă, însemnează locul unde se culcă şi intră şi dezveleşte-i picioarele şi culcă-te; iar el îţi va spune ce să faci.

Ka sechege mag nindo ochopo to ngʼe kama odhi nindoe. Bangʼ mano, ele gi yo ka tiende kendo inind kanyo. Bangʼe obiro nyisi gima onego itim.”

5 Iar Rut i-a spus: Voi face tot ce îmi spui.

Ruth nodwoke niya, “Abiro timo gimoro amora minyisa.”

6 Şi a coborât la arie şi a făcut conform cu tot ce i-a poruncit soacra ei.

Omiyo ne odhi kar dino cham, kendo notimo gik moko duto mane wuon odgi onyise mondo otim.

7 Şi după ce Boaz a mâncat şi a băut şi inima lui era veselă, a mers să se culce la capătul stogului de grâne; şi ea a venit încet şi i-a dezvelit picioarele şi s-a întins.

Kane Boaz osetieko chiemo gi metho, kendo kane chunye koro mor, nodhi kare mar nindo machiegni gi kama nochokie ngano. Ruth nodonjo kanyo mos, moelo tiende kendo onindo kanyo.

8 Şi s-a întâmplat, la miezul nopţii, că bărbatul s-a speriat şi s-a întors; şi, iată, o femeie întinsă la picioarele lui.

Odiwuor tir, gimoro nobwogo Boaz. To ka nolokore noyudo ka dhako moro onindo bute gi yo katiende.

9 Şi el a spus: Cine eşti? Iar ea a răspuns: Eu sunt Rut, roaba ta, de aceea întinde­-ţi învelitoarea peste roaba ta, pentru că eşti răscumpărătorul meu.

Nopenje niya, “In ngʼa?” Nodwoke niya, “An Ruth jatichni. Yie iyar bath nangani konchiel iumago, nikech in watna mahie machiegni koda.”

10 Iar el a spus: Binecuvântată fii de DOMNUL, fiica mea, fiindcă ai arătat mai multă bunătate la sfârşit decât la început, deoarece nu te-ai dus după tineri, fie săraci, fie bogaţi.

Nodwoko niya, “Jehova Nyasaye mondo ogwedhi nyara. Tim maber makoro itimoni duongʼ moloyo mano manyocha isenyiso chon: Ok iseringo bangʼ yawuowi ma pod tindo, bed ni gin jomoko kata jochan.

11 Şi acum, fiica mea, nu te teme, îţi voi face tot ceea ce ceri, fiindcă toată cetatea poporului meu ştie că eşti o femeie virtuoasă.

To koro, nyara, kik ibed maluor. Abiro timoni gimoro amora mikwayo. Jo-dalawa duto ongʼeyo ni in dhako ma kite ber.

12 Şi acum este adevărat că eu sunt răscumpărătorul tău; totuşi, este un răscumpărător mai aproape decât mine.

Kata obedo ni en adier ni an watni, to nitie watni mahie moro machielo ma jakori moloya.

13 Rămâi în această noapte şi dimineaţă va fi aşa, dacă te va răscumpăra, bine; să te răscumpere; dar dacă nu voieşte să te răscumpere, atunci te voi răscumpăra eu, precum DOMNUL trăieşte; întinde-te până dimineaţa.

Bed ka otienoni kende, to kiny gokinyi, kapo ni odwaro timoni gima owinjore otimni kaka watne mahie, to ber. To ka ok ohero mar timo kamano, to akwongʼora gi nying Jehova Nyasaye mangima, abiro timoni kamano. Nind aninda ka nyaka okinyi.”

14 Şi ea s-a întins la picioarele lui până dimineaţa; şi ea s-a ridicat înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Iar el a spus: Să nu se ştie că o femeie a venit în arie.

Omiyo Ruth nonindo gi yo ka tiende nyaka huyuhuyu piny, to nochiewo ka pod ngʼato ok nyal ngʼeyo wadgi. Boaz nowachone niya, “Kik iwe ngʼato ngʼe ni dhako moro nobiro kar dino cham ka.”

15 Şi a mai spus: Adu voalul pe care îl ai pe tine şi ţine-l. Şi când ea l-a ţinut, el i-a măsurat şase măsuri de orz şi le-a aşezat pe ea; şi ea a mers în cetate.

Bende nowacho niya, “Kel ane nanga mibakorigono ipedhnago piny kae.” Kane Ruth osetimo kamano, Boaz noolo gorogoro auchiel mag shairi morieyo e wiye. Bangʼ mano ne oa, modok dalagi.

16 Şi când a venit la soacra ei, Naomi a spus: Cine eşti tu, fiica mea? Iar Rut i-a spus tot ce i-a făcut acel bărbat.

Ka Ruth nobiro ir wuon odgi, Naomi nopenjo niya, “Weche nodhi nade, nyara?” Eka nowachone gik moko duto mane Boaz otimone,

17 Şi a zis: Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, fiindcă mi-a spus: Nu merge la soacra ta cu mâna goală.

kendo nomedo wacho niya, “Ne omiya gorogoro auchiel mag shairi kowacho ni, ‘Kik idog ir wuon odu gi lweti nono!’”

18 Atunci ea a zis: Stai liniştită, fiica mea, până ce cunoşti cum se va termina acest lucru, fiindcă bărbatul nu se va odihni până ce nu va fi terminat acest lucru astăzi.

Eka Naomi nowacho niya, “Rit mondi, nyara, nyaka ingʼe gima timore. Nikech ngʼatno ok bi bedo mos kapok otiek wachno kawuono.”