Ruth 2
1 Şi Naomi avea o rudă a soţului ei, un bărbat puternic în bogăţie din familia lui Elimelec, şi numele lui era Boaz.
Naomi ne nigi watne moro ma jadala gi chwore, mane wuok e anywola joka Elimelek, mane nyinge Boaz. Boaz ne en ngʼama idewo momi luor.
2 Şi Rut moabita i-a spus lui Naomi: Lasă-mă acum să merg la câmp şi să culeg spice de grâne în urma aceluia în ochii căruia voi găsi har. Iar ea i-a spus: Du-te, fiica mea.
Kendo Ruth nyar Moab nowachone Naomi niya, “Yiena mondo adhi e puothe mondo ahul cham ma jokeyo oweyo, e puoth ngʼato angʼata manyalo timona ngʼwono.” Naomi nowachone niya, “Dhi adhiya, nyara.”
3 Şi a mers şi a ajuns şi a cules în câmp după secerători; şi soarta ei a fost să ajungă la o parte a câmpului aparţinând lui Boaz, care era dintre rudele lui Elimelec.
Omiyo nowuok modhi kendo nochako hulo e puothe bangʼ jokeyo. To nopo nono ni otiyo mana e puoth Boaz, mane wuok e anywola mar Elimelek.
4 Şi, iată, Boaz a venit de la Betleem şi a spus secerătorilor: DOMNUL fie cu voi. Iar ei i-au răspuns: DOMNUL să te binecuvânteze.
E kindeno Boaz nochopo koa Bethlehem, kendo nomoso jokeyo niya, “Jehova Nyasaye obed kodu!” Jokeyo bende nomose niya, “Jehova Nyasaye mondo ogwedhi.”
5 Atunci Boaz a spus servitorului său, care a fost pus peste secerători: A cui este tânăra aceasta?
Boaz nopenjo nyapara mar tich mane rito jokeyogo niya, “Dhako ma pod tin cha en mar ngʼa?”
6 Şi servitorul care a fost pus peste secerători a răspuns şi a zis: Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din ţara Moabului.
Nyaparano nodwoko niya, “En nyar Moab manyocha odwogo gi Naomi koa e piny Moab.
7 Şi ea a spus: Te rog, lasă-mă să culeg şi să adun printre snopi în urma secerătorilor; astfel a venit şi continuă de dimineaţă până acum şi a stat numai puţin în casă.
Nokwayowa ni, ‘Yienauru ahul kendo achok cham modongʼ e dier tiangʼ moseka ma jokeyo oweyo bangʼ-gi.’ Nodonjo e puodho kendo koro osetiyo ma ok oywe, chakre okinyi nyaka sani, makmana kuom thuolo matin mane oyweyogo ei kiru.”
8 Atunci Boaz i-a spus lui Rut: Nu ai auzit fiica mea? Nu merge să culegi în alt câmp, nici nu pleca de aici, ci rămâi aici aproape de servitoarele mele.
Kuom mano Boaz nowachone Ruth niya, “Nyara, winj gima anyisi. Kik koro idhi ihul cham e puodho machielo kendo kik ia ka. Bed ka kod nyiri matiyona.
9 Ochii tăi să fie peste câmpul pe care îl seceră, şi urmează-le; nu am poruncit eu tinerilor să nu se atingă de tine? Şi când eşti însetată du-te la vase şi bea din ceea ce au scos tinerii.
Rit puodho ma ji keyoe, kendo lu bangʼ joma nyiri. Asenyiso joma chwo ni kik gimuli. Kendo sa asaya ma riyo oloyie to dhi imodhi e dopige ma jogi osepongʼo gi pi.”
10 Atunci ea a căzut cu faţa ei la pământ şi s-a prosternat şi i-a spus: De ce am găsit har în ochii tăi, încât să mă iei în considerare pe mine, o străină?
Kane Ruth owinjo wechegi, nokulore piny e nyim Boaz. Nowuoyo kowuoro niya, “Angʼo momiyo aseyudo ngʼwono machal kama e nyim wangʼi, an japiny moro nono?”
11 Şi Boaz a răspuns şi i-a zis: Mi s-a arătat pe deplin, tot ce ai făcut pentru soacra ta de la moartea soţului tău; şi cum ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara naşterii tale şi ai venit la un popor pe care nu l-ai cunoscut până acum.
Boaz nodwoko niya, “Osenyisa gik moko duto misetimone wuon odu chakre chiengʼ mane chwori othoe; kaka niweyo wuonu gi minu gi thuru kendo nibiro mondo idag gi joma ne ok ingʼeyo chon.
12 DOMNUL să răsplătească lucrul tău şi o răsplată deplină să îţi fie dată de DOMNUL Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te încrezi.
Mad Jehova Nyasaye chuli kuom gima isetimo. Mad Jehova Nyasaye Nyasach Israel, misebiro mondo ipondi e bwo bwombene, ogwedhi gi gweth mogundho.”
13 Atunci ea a spus: Să capăt favoare în ochii tăi, domnul meu, pentru că m-ai mângâiat și pentru că ai vorbit prietenos roabei tale, cu toate că nu sunt ca una dintre roabele tale.
Ruth nowacho niya, “Mad amed yudo ngʼwono e nyim wangʼi, yaye ruodha. Isehoya kendo isewuoyo gi ngʼwono ne jatichni; kata obedo ni an dhano adhana ma ok nyal pim kata gi achiel kuom jotijegi ma nyiri.”
14 Şi Boaz i-a spus: La timpul mesei să vii aici şi să mănânci din pâine şi să înmoi bucăţica ta în oţet. Şi ea a şezut lângă secerători; şi el i-a întins grâne prăjite şi ea a mâncat şi s-a săturat şi a plecat.
Kane sa chiemo ochopo, Boaz nowachone niya, “Bi ka ichiem. Kaw makati mondo iluti e divai makech.” Kane obet piny gi jokeyo, ne omiye ondelo moko. Ne ochiemo moyiengʼ mi chiemo moko nodongʼ.
15 Şi când s-a ridicat să culeagă, Boaz a poruncit tinerilor săi, spunând: Lăsaţi-o să culeagă chiar printre snopi şi nu o ocărâţi!
Kane oa malo mondo ochak hulo, Boaz nomiyo joge chik niya, “Kata kapo ni ochoko kogolo kuom cham mapok oka, to kik uchande.
16 Şi de asemenea lăsaţi să cadă intenţionat câteva din mănunchiuri pentru ea şi lăsaţi-le ca ea să le culeagă şi nu o mustraţi!
Kar chande to golneuru cham moko mapok oka kuonde mochung-gie kendo uwene mondo oka odhigo, kendo kik utame.”
17 Astfel ea a cules în câmp până seara şi a bătut ce a cules; şi a fost cam o efă de orz.
Omiyo Ruth nohulo e puodho nyaka odhiambo. Eka bangʼe notengʼo cham mar shairi mane osechoko, kendo ne oromo debe achiel.
18 Şi l-a ridicat şi a mers în cetate şi soacra ei a văzut ce a cules; şi a adus şi i-a dat ce a pus deoparte după ce s-a săturat.
Ne otingʼe motere nyaka dala, kendo wuon odgi noneno kar romb cham mane ochoko. Bende Ruth noterone chiemo mane ochamo odongʼ.
19 Şi soacra ei i-a spus: Unde ai cules astăzi? Şi unde ai lucrat? Binecuvântat fie cel care te-a luat în considerare. Şi ea a arătat soacrei sale cu cine a lucrat şi a spus: Numele omului la care am lucrat astăzi este Boaz.
Wuon odgi nopenje niya, “Kawuono ne ihulo kanye? Ne itiyo kanye? Ogwedh ngʼat mane iyudo motimoni maberni!” Eka Ruth nonyiso wuon odgi kuom ngʼat mane otiyo e puothe chiengʼno. Nowacho niya, “Ngʼat mane atiyo e puothe kawono iluongo ni Boaz.”
20 Şi Naomi a spus nurorii sale: Binecuvântat fie el de DOMNUL, care nu şi-a oprit bunătatea faţă de cei vii şi faţă de cei morţi. Şi Naomi i-a spus: Acest bărbat ne este rudă apropiată, unul dintre cei care au dreptul răscumpărării noastre.
Naomi nowachone chi wuode niya, “Jehova Nyasaye mondo ogwedhe. Pok oweyo nyiso ngʼwonone ne joma ngima kod joma otho.” Nomedo wuoyo kowacho niya, “Ngʼat mosetimoni maberno en watwa hie, machiegni kodwa.”
21 Şi Rut moabita a spus: El de asemenea mi-a zis: Să te ţii aproape de tinerii mei, până vor fi terminat tot secerişul meu.
Eka Ruth nyar Moab nowacho niya, “Bende nowacho ni, ‘Bed kaachiel gi jotichna ma nyiri nyaka chop gitiek kayo chamba duto.’”
22 Şi Naomi i-a spus lui Rut, nora sa: Este bine, fiica mea, că ieşi cu tinerele lui, ca alţii să nu te întâlnească într-un alt câmp.
Naomi nokone Ruth chi wuode niya, “Nyara, biro bedoni maber ka idhi ibedo kaachiel gi nyige, nikech kidhi e puoth ngʼat moro machielo, to gimoro marach nyalo hinyi.”
23 Astfel ea a stat aproape de tinerele lui Boaz să culeagă până la sfârşitul secerişului orzului şi al secerişului grâului; şi a locuit cu soacra ei.
Kuom mano, Ruth nobet machiegni gi jotich Boaz ma nyiri kohulo nyaka chop keyo mar shairi gi mar ngano norumo. Kindeno duto Ruth nodak gi wuon odgi.
