Ruth 2
1 Şi Naomi avea o rudă a soţului ei, un bărbat puternic în bogăţie din familia lui Elimelec, şi numele lui era Boaz.
Te vaengah Naomi aka ming la a va kah pacaboeina, a ming ah Boaz tah Elimelekh cako khuiah tatthai, hlangrhalh hlang la om.
2 Şi Rut moabita i-a spus lui Naomi: Lasă-mă acum să merg la câmp şi să culeg spice de grâne în urma aceluia în ochii căruia voi găsi har. Iar ea i-a spus: Du-te, fiica mea.
Moab nu Ruth loh Noami taengah, “Lohma la ka cet mai vetih a mikhmuh ah mikdaithen ka dang atah a hnukah cangmo ka yoep van eh,” a ti nah. Te dongah, “Ka canu, cet saw ne,” a ti nah.
3 Şi a mers şi a ajuns şi a cules în câmp după secerători; şi soarta ei a fost să ajungă la o parte a câmpului aparţinând lui Boaz, care era dintre rudele lui Elimelec.
Te dongah cet tih lohma la a pawk vaengah cang at rhoek hnukah a yoep van. Te vaengah Elimelekh kah a hui a ko Boaz lo kah khamyai te Ruth kah a hma la ana pawk.
4 Şi, iată, Boaz a venit de la Betleem şi a spus secerătorilor: DOMNUL fie cu voi. Iar ei i-au răspuns: DOMNUL să te binecuvânteze.
Te vaengah Boaz te Bethlehem lamloh pakcak ha pawk tih cang aka at rhoek te, “Nangmih taengah BOEIPA om saeh,” a ti nah hatah anih te, “Nang khaw BOEIPA loh yoethen m'pae saeh,” a ti nauh.
5 Atunci Boaz a spus servitorului său, care a fost pus peste secerători: A cui este tânăra aceasta?
Te phoeiah cang aka at rhoek khuikah amah lopai cadong te Boaz loh, “Hekah hula he unim ca?,” a ti nah.
6 Şi servitorul care a fost pus peste secerători a răspuns şi a zis: Aceasta este tânăra moabită care s-a întors cu Naomi din ţara Moabului.
Te dongah cang at rhoek aka pai thil cadong loh a doo tih, “Anih tah Moab kho lamkah Naomi neh aka bal Moab nu hula,” a ti nah.
7 Şi ea a spus: Te rog, lasă-mă să culeg şi să adun printre snopi în urma secerătorilor; astfel a venit şi continuă de dimineaţă până acum şi a stat numai puţin în casă.
Te dongah, “Ka yoep van saeh lamtah cang at rhoek hnukkah canghmoek ke ka coi mai eh,” a ti nah. Te phoeiah cet tih pohlip ah rhaih a duem nen te mincang lamloh tahae duela a pai thil.
8 Atunci Boaz i-a spus lui Rut: Nu ai auzit fiica mea? Nu merge să culegi în alt câmp, nici nu pleca de aici, ci rămâi aici aproape de servitoarele mele.
Te dongah Ruth te Boaz loh, “Ka canu na yaak moenih a? Cangmo yoep ham te lo lang ah cet boeh, he lamkah khaw nong boeh, kai kah hula rhoek taengah pahoi balak van.
9 Ochii tăi să fie peste câmpul pe care îl seceră, şi urmează-le; nu am poruncit eu tinerilor să nu se atingă de tine? Şi când eşti însetată du-te la vase şi bea din ceea ce au scos tinerii.
Lohma li kah cang at rhoek te na mik neh so lamtah amih hnuk ah cet van. Nang te ben pawt ham cadong rhoek te ka uen moenih a? Tui na hal vaengah khaw am ke paan lamtah cadong rhoek kah a than tangtae te o,” a ti nah.
10 Atunci ea a căzut cu faţa ei la pământ şi s-a prosternat şi i-a spus: De ce am găsit har în ochii tăi, încât să mă iei în considerare pe mine, o străină?
Te vaengah Ruth te a hmai la buluk tih diklai la bakop. Te phoeiah Boaz te, “Kai he kholong hlang dae kai nan hmat ham khaw balae tih na mikhmuh ah mikdaithen ka dang,” a ti nah.
11 Şi Boaz a răspuns şi i-a zis: Mi s-a arătat pe deplin, tot ce ai făcut pentru soacra ta de la moartea soţului tău; şi cum ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara naşterii tale şi ai venit la un popor pe care nu l-ai cunoscut până acum.
Tedae Boaz loh a doo tih, “Na va a dueknah hnukah na mani hamla na saii khaw, na nu na pa, na pacaboeina kah a khohmuen na hnoo tih hlaem hlavai kah na ming pawh pilnam taengla na pawk te a pum la kai taengah a thui rhoela a thui coeng.
12 DOMNUL să răsplătească lucrul tău şi o răsplată deplină să îţi fie dată de DOMNUL Dumnezeul lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te încrezi.
Na bisai te BOEIPA loh han thuung saeh lamtah a phae hlip ah ying hamla na paan Israel Pathen BOEIPA taeng lamkah na thapang te rhuemtuet la ha om saeh,” a ti nah.
13 Atunci ea a spus: Să capăt favoare în ochii tăi, domnul meu, pentru că m-ai mângâiat și pentru că ai vorbit prietenos roabei tale, cu toate că nu sunt ca una dintre roabele tale.
Ruth loh, “Kai nan hloep dongah ka boeipa nang kah mikhmuh ah mikdaithen ka dang, na sal a lungbuei te cawt na doo coeng tih kai tah na sal bangla ka om moenih,” a ti nah.
14 Şi Boaz i-a spus: La timpul mesei să vii aici şi să mănânci din pâine şi să înmoi bucăţica ta în oţet. Şi ea a şezut lângă secerători; şi el i-a întins grâne prăjite şi ea a mâncat şi s-a săturat şi a plecat.
Buh caak tue vaengah tah Boaz loh, “Hela ha thoeih lamtah buh te ca dae, na buhkam te a thuui dongah khaw nuem dae,” a ti nah. Te daengah cang at rhoek taeng ah ngol thuk. Te vaengah anih ham vairhum a phom pah tih a hah la a caak phoeiah a caknoi pueng.
15 Şi când s-a ridicat să culeagă, Boaz a poruncit tinerilor săi, spunând: Lăsaţi-o să culeagă chiar printre snopi şi nu o ocărâţi!
Cangmo yoep la koep a thoh hang vaengah, Boaz loh a cadong rhoek te a uen tih, “Canghmoek laklo ah yoep mai cakhaw a hmaithae sak uh boeh.
16 Şi de asemenea lăsaţi să cadă intenţionat câteva din mănunchiuri pentru ea şi lăsaţi-le ca ea să le culeagă şi nu o mustraţi!
Cangphung dongkah te buem buem uh lamtah anih ham hnoo pauh. A yoep vaengah khaw anih te tluung uh boeh,” a ti nah.
17 Astfel ea a cules în câmp până seara şi a bătut ce a cules; şi a fost cam o efă de orz.
Te dongah lohma li ah cangmo te kholaeh due a yoep tih a yoep te a boh vaengah cangtun cangnoek pakhat tluk a om pah.
18 Şi l-a ridicat şi a mers în cetate şi soacra ei a văzut ce a cules; şi a adus şi i-a dat ce a pus deoparte după ce s-a săturat.
Te te a khuen tih khopuei a paan. A mani a hmuh vaengah cangmo a yoep a khuen tih a hah phoeikah a caknoi pah te a mani a paek.
19 Şi soacra ei i-a spus: Unde ai cules astăzi? Şi unde ai lucrat? Binecuvântat fie cel care te-a luat în considerare. Şi ea a arătat soacrei sale cu cine a lucrat şi a spus: Numele omului la care am lucrat astăzi este Boaz.
Te vaengah anih te a mani loh, “Tihnin ah melam na yoep tih me rhoek ah lae na saii? Nang aka hmat tah a yoethen pai saeh,” a ti nah. Te dongah a taengah bi a saii pah hlang te a mani taengah a thui tih, “Tihnin ah a taengah bi ka saii pah hlang kah a ming tah Boaz ni,” a ti nah.
20 Şi Naomi a spus nurorii sale: Binecuvântat fie el de DOMNUL, care nu şi-a oprit bunătatea faţă de cei vii şi faţă de cei morţi. Şi Naomi i-a spus: Acest bărbat ne este rudă apropiată, unul dintre cei care au dreptul răscumpărării noastre.
Naomi loh a langa te, “BOEIPA loh anih yoe a then sak. Amah long tah aka hing rhoek taeng neh aka duek rhoek taengah khaw a sitlohnah pat sak pawh a ti nah. Te phoeiah Ruth taengah Naomi loh, “Anih te mamih aka tlan, mah neh aka yoei uh hlang ni,” a ti nah.
21 Şi Rut moabita a spus: El de asemenea mi-a zis: Să te ţii aproape de tinerii mei, până vor fi terminat tot secerişul meu.
Moab nu Ruth loh, “Kai taengah khaw, 'Kamah taengkah cangah boeih a bawt duela kamah kah cadong rhoek taengah balak mai,’ a ti pataeng,” a ti nah.
22 Şi Naomi i-a spus lui Rut, nora sa: Este bine, fiica mea, că ieşi cu tinerele lui, ca alţii să nu te întâlnească într-un alt câmp.
Te dongah a langa Ruth taengah Naomi loh, “Nang te lo lang ah n'cuuk sak uh voel pawt vetih anih lopai rhoek taengla na pawk te ka canu aw then mai coeng,” a ti nah.
23 Astfel ea a stat aproape de tinerele lui Boaz să culeagă până la sfârşitul secerişului orzului şi al secerişului grâului; şi a locuit cu soacra ei.
Te dongah cangtun cangah neh cangtang cangah a boeih duela cangmo yoep ham Boaz kah lopai rhoek taengah balak tih a mani taengah kho a sak.
