Romani 9
1 Spun adevărul în Cristos, nu mint, conștiința mea de asemenea aducându-mi mărturie în Duhul Sfânt,
I am speaking the truth in Christ. My conscience confirms through the Holy Spirit that I am not lying when I say
2 Că am mare întristare și mâhnire neîncetată în inima mea.
that I have great sorrow and unceasing pain in my heart.
3 Fiindcă aș fi dorit să fiu eu însumi blestemat de la Cristos pentru frații mei, rudele mele conform cărnii,
For I could wish that I myself were accursed, cut off from Christ for the sake of my brothers, my kinsmen according to the flesh.
4 Care sunt israeliți, cărora [le aparține] adopția și gloria și legămintele și darea legii și serviciul lui Dumnezeu și promisiunile;
They are Israelites, and to them belong the adoption as sons, the glory, the covenants, the giving of the law, the temple service, and the promises.
5 Ai cărora sunt părinții și din care conform cărnii este Cristos, care este peste toate, Dumnezeu binecuvântat pentru totdeauna. Amin. (aiōn g165)
To them belong the patriarchs, and from them, according to the flesh, came the Christ, who is God over all, blessed forever. Amen. (aiōn g165)
6 Dar nu ca și cum cuvântul lui Dumnezeu a fost fără efect. Fiindcă nu toți cei din Israel, sunt Israel;
It is not as though the word of God has failed. For not all Israelites truly belong to Israel,
7 Nici nu sunt toți copii pentru că sunt sămânța lui Avraam; ci: În Isaac ți se va numi sămânța.
and not all of Abraham's children are his true descendants, but, “Through Isaac yoʋr descendants will be counted.”
8 Căci așa este: Cei ce sunt copiii cărnii, aceștia nu sunt copiii lui Dumnezeu; ci copiii promisiunii sunt socotiți ca sămânță.
That is, it is not the children of the flesh who are the children of God; rather, the children of the promise are counted as descendants.
9 Fiindcă acesta este cuvântul promisiunii: La timpul acesta voi veni și Sara va avea un fiu.
For this is what God promised: “About this time next year I will come, and Sarah will have a son.”
10 Și nu numai; dar și când Rebeca a rămas însărcinată printr-unul singur, prin tatăl nostru Isaac,
Not only that, but when Rebecca had conceived by one man, our father Isaac,
11 (Copiii, în adevăr, nefiind încă născuți, nici practicând ceva bine sau rău, ca scopul lui Dumnezeu, conform alegerii, să rămână nu din fapte, ci din cel care cheamă),
though her sons were not yet born and had done nothing good or evil, in order for the purpose of God's choice to stand (not because of works but because of him who calls),
12 I-a fost spus că: Cel mai mare va servi celui mai mic.
she was told, “The older will serve the younger.”
13 Așa cum este scris: Am iubit pe Iacob, dar am urât pe Esau.
As it is written, “Jacob I loved, but Esau I hated.”
14 Atunci ce vom spune? Este nedreptate la Dumnezeu? Nicidecum.
What then shall we say? Is there injustice with God? Certainly not!
15 Fiindcă el îi spune lui Moise: Voi avea milă de cine voi avea milă; și voi avea compasiune de cine voi avea compasiune.
For he says to Moses, “I will have mercy on whom I have mercy, and I will have compassion on whom I have compassion.”
16 Așadar, nu este de la cine voiește, nici de la cine aleargă, ci de la Dumnezeu care arată milă.
So then, it does not depend on human will or effort, but on God's mercy.
17 Fiindcă scriptura spune lui Faraon: Chiar pentru acest scop te-am ridicat, ca să arăt în tine puterea mea și pentru ca numele meu să fie vestit peste tot pământul.
For the Scripture says to Pharaoh, “I have raised yoʋ up for the very purpose of showing my power in yoʋ, so that my name might be declared in all the earth.”
18 Așadar el are milă de cine voiește și pe cine voiește împietrește.
So then, God has mercy on whom he wants to have mercy, and he hardens whom he wants to harden.
19 Atunci îmi vei spune: De ce mai găsește vină? Fiindcă cine s-a împotrivit voii lui?
Yoʋ will say to me then, “Why does he still find fault? For who can resist his will?”
20 Dar mai degrabă: Cine ești tu, omule, care contrazici pe Dumnezeu? Va spune lucrul format celui care l-a format: De ce m-ai făcut astfel?
On the contrary, O man, who are yoʋ to answer back to God? Shall the thing formed say to him who formed it, “Why did yoʋ make me like this?”
21 Nu are olarul putere peste lut, din același amestec să facă un vas pentru onoare și altul pentru dezonoare?
Does the potter not have a right over the clay, to make out of the same lump one vessel for honorable use and another for dishonorable use?
22 Și ce dacă Dumnezeu, voind să arate furie și să își facă cunoscută puterea, a îndurat cu multă îndelungă răbdare vasele furiei pregătite pentru distrugere;
What if God, although willing to show his wrath and to make his power known, endured with much patience vessels of wrath fitted for destruction,
23 Și ca să facă cunoscute bogățiile gloriei sale peste vasele milei, pe care le-a pregătit dinainte pentru glorie,
in order to make known the riches of his glory upon vessels of mercy that he has prepared in advance for glory,
24 Adică pe noi, pe care ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci și dintre neamuri?
namely us whom he has called, not from the Jews only but also from the Gentiles?
25 Așa cum spune și în Osea: Îl voi chema poporul meu pe cel ce nu era poporul meu; și preaiubită pe cea care nu era preaiubită.
As he says in Hosea, “Those who were ‘not my people’ I will call ‘my people,’ and those who were ‘not beloved’ I will call ‘beloved.’
26 Și se va întâmpla [că] în locul unde li se spunea: Voi nu sunteți poporul meu; acolo vor fi chemați fiii Dumnezeului cel viu.
And in the place where it was said to them, ‘You are not my people,’ there they will be called ‘sons of the living God.’”
27 Isaia, de asemenea, strigă despre Israel: Dacă numărul copiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, o rămășiță va fi salvată.
And Isaiah cries out concerning Israel, “Though the number of the sons of Israel be as the sand of the sea, only the remnant will be saved.
28 Fiindcă va termina lucrarea și o va scurta în dreptate, pentru că Domnul va face o lucrare scurtă pe pământ.
For the Lord will settle the matter swiftly and justly; his sentence will be executed upon the earth without delay.”
29 Și așa cum a spus Isaia înainte: Dacă Domnul Sabaot nu ne-ar fi lăsat o sămânță, am fi fost ca Sodoma și ne-am fi asemănat cu Gomora.
And just as Isaiah foretold, “If the Lord of hosts had not left us any descendants, we would have been like Sodom and become like Gomorrah.”
30 Ce vom spune atunci? Că neamurile, care nu urmăreau dreptatea, au ajuns la dreptate, adică dreptatea care este din credință;
What then shall we say? That Gentiles who were not pursuing righteousness have obtained righteousness, that is, the righteousness that is by faith.
31 Dar Israel, care urmărea legea dreptății, nu a ajuns la legea dreptății.
But Israel, although they pursued a law of righteousness, did not attain a law of righteousness.
32 De ce? Pentru că nu au căutat-o prin credință, ci ca prin faptele legii. Fiindcă s-au împiedicat de acea piatră de cădere;
Why? Because they did not pursue it by faith, but as though it were by works of the law. They stumbled over the stone of stumbling,
33 Așa cum este scris: Iată, eu pun în Sion o piatră de cădere și o stâncă de poticnire; și oricine crede în el, nu va fi rușinat.
as it is written, “Behold, I am placing in Zion a stone of stumbling and a rock of offense, yet no one who believes in him will be put to shame.”
