Romani 9
1 Spun adevărul în Cristos, nu mint, conștiința mea de asemenea aducându-mi mărturie în Duhul Sfânt,
I SPEAK the truth in Christ, I lie not, (my conscience also bearing witness to me in the Holy Ghost, )
2 Că am mare întristare și mâhnire neîncetată în inima mea.
that great is my sorrow and unceasing the anguish in my heart.
3 Fiindcă aș fi dorit să fiu eu însumi blestemat de la Cristos pentru frații mei, rudele mele conform cărnii,
For could I myself wish that an anathema should be from Christ upon my brethren, my kinsmen according to the flesh?
4 Care sunt israeliți, cărora [le aparține] adopția și gloria și legămintele și darea legii și serviciul lui Dumnezeu și promisiunile;
who are Israelites; whose is the adoption, and the glory, and the covenants, and the gift of the law, and the sacred service, and the promises;
5 Ai cărora sunt părinții și din care conform cărnii este Cristos, care este peste toate, Dumnezeu binecuvântat pentru totdeauna. Amin. (aiōn g165)
of whom are the fathers, and from whom as respecting the flesh Christ sprung, who is over all, the blessed God for evermore. Amen. (aiōn g165)
6 Dar nu ca și cum cuvântul lui Dumnezeu a fost fără efect. Fiindcă nu toți cei din Israel, sunt Israel;
Now it is not supposable that the word of God hath failed. For these are not all Israel, who are of Israel:
7 Nici nu sunt toți copii pentru că sunt sămânța lui Avraam; ci: În Isaac ți se va numi sămânța.
nor, because they are the seed of Abraham, are they all children: but, in Isaac shall thy seed be called.
8 Căci așa este: Cei ce sunt copiii cărnii, aceștia nu sunt copiii lui Dumnezeu; ci copiii promisiunii sunt socotiți ca sămânță.
That is, not the children of the flesh, these are the children of God: but the children of the promise are accounted for the seed.
9 Fiindcă acesta este cuvântul promisiunii: La timpul acesta voi veni și Sara va avea un fiu.
For the word of promise is this, At that time will I come, and Sarah shall have a son.
10 Și nu numai; dar și când Rebeca a rămas însărcinată printr-unul singur, prin tatăl nostru Isaac,
And not only so; but when Rebecca also had conception by one, even Isaac our father;
11 (Copiii, în adevăr, nefiind încă născuți, nici practicând ceva bine sau rău, ca scopul lui Dumnezeu, conform alegerii, să rămână nu din fapte, ci din cel care cheamă),
(though the children were not yet born, nor had done any thing good or evil, that according to the election of God the purpose might abide, not from works, but from him who called; )
12 I-a fost spus că: Cel mai mare va servi celui mai mic.
it was said unto her, “That the elder shall be servant to the younger.”
13 Așa cum este scris: Am iubit pe Iacob, dar am urât pe Esau.
As it is written, “Jacob have I loved, but Esau have I hated.”
14 Atunci ce vom spune? Este nedreptate la Dumnezeu? Nicidecum.
What shall we say therefore? Is there unrighteousness with God? God forbid.
15 Fiindcă el îi spune lui Moise: Voi avea milă de cine voi avea milă; și voi avea compasiune de cine voi avea compasiune.
For he saith to Moses, “I will have mercy on whom I will have mercy, and I will have compassion on whom I will have compassion.”
16 Așadar, nu este de la cine voiește, nici de la cine aleargă, ci de la Dumnezeu care arată milă.
Well then, it is not of him that willeth, nor of him that runneth, but of God who sheweth mercy.
17 Fiindcă scriptura spune lui Faraon: Chiar pentru acest scop te-am ridicat, ca să arăt în tine puterea mea și pentru ca numele meu să fie vestit peste tot pământul.
For the scripture saith to Pharaoh, “That for this very end have I raised thee up, that I might display in thee my power, and that my name may be proclaimed in all the earth.”
18 Așadar el are milă de cine voiește și pe cine voiește împietrește.
Well then, he hath mercy on whom he will, but whom he will he hardeneth.
19 Atunci îmi vei spune: De ce mai găsește vină? Fiindcă cine s-a împotrivit voii lui?
Wilt thou then say to me, Why yet doth he blame us? Who hath resisted his will?
20 Dar mai degrabă: Cine ești tu, omule, care contrazici pe Dumnezeu? Va spune lucrul format celui care l-a format: De ce m-ai făcut astfel?
Nay but, O man, who art thou that disputest against God? Shall the thing fashioned say to him that fashioned it, Why hast thou made me thus?
21 Nu are olarul putere peste lut, din același amestec să facă un vas pentru onoare și altul pentru dezonoare?
Hath not the potter power over the clay, from the same mass to make one vessel for an honourable use, and another for a dishonourable?
22 Și ce dacă Dumnezeu, voind să arate furie și să își facă cunoscută puterea, a îndurat cu multă îndelungă răbdare vasele furiei pregătite pentru distrugere;
But what if God, willing to display his wrath, and to make known what is possible with him, hath borne with much long-suffering the vessels of wrath fitted for perdition:
23 Și ca să facă cunoscute bogățiile gloriei sale peste vasele milei, pe care le-a pregătit dinainte pentru glorie,
and that he might make known the riches of his glory upon the vessels of mercy which he had before prepared for glory:
24 Adică pe noi, pe care ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci și dintre neamuri?
even us, whom he hath called, not only out of the Jews, but out of the Gentiles?
25 Așa cum spune și în Osea: Îl voi chema poporul meu pe cel ce nu era poporul meu; și preaiubită pe cea care nu era preaiubită.
As also he saith in Hosea, “I will call her which was not my people, my people; and her which was not beloved, beloved.
26 Și se va întâmpla [că] în locul unde li se spunea: Voi nu sunteți poporul meu; acolo vor fi chemați fiii Dumnezeului cel viu.
And it shall be in the place where it was said unto them, ye are not my people; there shall they be called the sons of the living God.”
27 Isaia, de asemenea, strigă despre Israel: Dacă numărul copiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, o rămășiță va fi salvată.
But Isaiah crieth concerning Israel, “Though the number of the sons of Israel be as the sand of the sea, a remnant shall be saved:
28 Fiindcă va termina lucrarea și o va scurta în dreptate, pentru că Domnul va face o lucrare scurtă pe pământ.
for he will finish the account, and cut it short in righteousness: because a concise account will the Lord make on the earth.”
29 Și așa cum a spus Isaia înainte: Dacă Domnul Sabaot nu ne-ar fi lăsat o sămânță, am fi fost ca Sodoma și ne-am fi asemănat cu Gomora.
Even as Isaiah had said before, “Except the Lord of Sabaoth had left unto us a seed, we should have become as Sodom, and been made like unto Gomorrha.”
30 Ce vom spune atunci? Că neamurile, care nu urmăreau dreptatea, au ajuns la dreptate, adică dreptatea care este din credință;
What then shall we say? That the Gentiles, who pursued not after righteousness, have attained unto righteousness, even the righteousness which is by faith.
31 Dar Israel, care urmărea legea dreptății, nu a ajuns la legea dreptății.
But Israel, pursuing after the law of righteousness, hath not come up to the law of righteousness.
32 De ce? Pentru că nu au căutat-o prin credință, ci ca prin faptele legii. Fiindcă s-au împiedicat de acea piatră de cădere;
And why? Because they sought it not by faith, but as by the works of the law. For they stumbled against that stone of stumbling;
33 Așa cum este scris: Iată, eu pun în Sion o piatră de cădere și o stâncă de poticnire; și oricine crede în el, nu va fi rușinat.
as it is written, “Behold, I lay in Zion a stone of stumbling, and a rock of offence: and every one that believeth in him shall not be confounded.”
