Romani 7
1 Nu știți, fraților, (fiindcă vorbesc celor ce cunosc legea) că legea are domnie asupra omului cât timp trăiește?
Or do you not know, brothers (for I am speaking to people who know about law), that the law controls a person for as long as he lives?
2 Fiindcă femeia care are soț este legată de soț prin lege cât timp trăiește el; dar dacă soțul moare, este dezlegată de legea soțului.
For the married woman is bound by law to the husband while he lives, but if the husband dies, she is released from the law of marriage.
3 Așadar, dacă în timp ce soțul trăiește, ea se căsătorește cu alt bărbat, va fi numită adulteră; dar dacă soțul ei moare, este liberă de acea lege; așa că nu este adulteră, deși este căsătorită cu alt bărbat.
So then, while her husband is living, if she lives with another man, she will be called an adulteress. But if the husband dies, she is free from the law, so she is not an adulteress if she lives with another man.
4 De aceea, frații mei, și voi ați devenit morți față de lege prin trupul lui Cristos; ca voi să fiți căsătoriți cu altul, tocmai cu cel înviat dintre morți, ca să aducem rod pentru Dumnezeu.
Therefore, my brothers, you were also made dead to the law through the body of Christ. This is so that you could be joined to another, that is, to him who was raised from the dead, in order that we might produce fruit for God.
5 Fiindcă pe când eram în carne, pasiunile păcatelor, care erau prin lege, lucrau în membrele noastre, să aducă rod pentru moarte.
For when we were in the flesh, the sinful passions, aroused by the law, were at work in our members to bear fruit for death.
6 Dar acum, suntem dezlegați de lege, fiind moartă [legea] în care eram ținuți; ca să servim în înnoirea duhului și nu în vechimea literei.
But now we have been released from the law. We have died to that by which we were held. This is so that we might serve in newness of the Spirit, and not in oldness of the letter.
7 Ce vom spune atunci? Este legea păcat? Nicidecum. Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin lege; fiindcă nu aș fi cunoscut pofta, dacă legea nu ar fi spus: Să nu poftești.
What will we say then? Is the law itself sin? May it never be. However, I would never have known sin, if it were not through the law. For I would not have known covetousness unless the law said, “You must not covet.”
8 Dar păcatul, prinzând ocazie prin poruncă, a lucrat în mine tot felul de pofte; fiindcă fără lege păcatul era mort.
But sin took the opportunity through the commandment and brought about every lust in me. For without the law, sin is dead.
9 Iar eu odinioară eram viu fără lege; dar când a venit porunca, păcatul a trăit din nou iar eu am murit.
At one time I was alive without the law, but when the commandment came, sin regained life, and I died.
10 Și porunca, cea pentru viață, eu am aflat-o ca fiind pentru moarte.
The commandment that was to bring life turned out to be death for me.
11 Fiindcă păcatul, prinzând ocazie prin poruncă, m-a înșelat și prin ea m-a ucis.
For sin took the opportunity through the commandment and deceived me. Through the commandment it killed me.
12 De aceea legea este sfântă, și porunca sfântă și dreaptă și bună.
So the law is holy, and the commandment is holy, righteous, and good.
13 Atunci ce este bun s-a făcut moarte pentru mine? Nicidecum. Dar păcatul, ca să pară păcat, lucrează moarte în mine prin ce este bun; ca păcatul prin poruncă să devină peste măsură de păcătos.
So did what is good become death to me? May it never be. But sin, in order that it might be shown to be sin through what is good, brought about death in me. This was in order that through the commandment, sin might become sinful beyond measure.
14 Deoarece știm că legea este spirituală; dar eu sunt carnal, vândut sub păcat.
For we know that the law is spiritual, but I am of the flesh. I have been sold under slavery to sin.
15 Fiindcă ce lucrez nu încuviințez; fiindcă ce doresc aceea nu practic; dar ce urăsc aceea fac.
For what I do, I do not really understand. For what I want to do, I do not do, and what I hate, I do.
16 Atunci, dacă fac ce nu voiesc, încuviințez legea că este bună.
But if I do what I do not want, I agree with the law that the law is good.
17 Așadar acum nu mai sunt eu cel ce lucrează aceasta, ci păcatul care locuiește în mine.
But now it is no longer I who do it, but the sin that lives in me.
18 Deoarece știu că în mine (adică în carnea mea) nu locuiește nimic bun; fiindcă a voi îmi este la îndemână, dar cum să lucrez ce este bine, nu găsesc.
For I know that in me, that is in my flesh, lives no good thing. For the desire for good is with me, but I cannot do it.
19 Fiindcă binele, pe care îl voiesc, nu îl fac; ci răul, pe care nu îl voiesc, acela îl practic.
For the good that I want I do not do, but the evil that I do not want, that I do.
20 Acum dacă fac ce nu voiesc, nu mai sunt eu cel ce lucrează aceasta, ci păcatul care locuiește în mine.
Now if I do what I do not want to do, then it is no longer I who am acting, but rather sin that lives in me.
21 Găsesc atunci o lege că, în timp ce voiesc să fac binele, răul îmi este la îndemână.
I find, then, the principle in me that I want to do what is good, but that evil is actually present in me.
22 Fiindcă după omul dinăuntru mă desfăt în legea lui Dumnezeu;
For I rejoice in the law of God with the inner man.
23 Dar văd o altă lege în membrele mele, războindu-se împotriva legii minții mele și înrobindu-mă legii păcatului care este în membrele mele.
But I see a different principle in my body parts. It fights against that new principle in my mind. It takes me captive by the principle of sin that is in my body parts.
24 O, ce om nenorocit sunt eu. Cine mă va elibera din trupul acestei morți?
I am a miserable man! Who will deliver me from this body of death?
25 Mulțumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos Domnul nostru. Așadar, cu mintea, eu însumi servesc legii lui Dumnezeu; dar cu carnea, legii păcatului.
But thanks be to God through Jesus Christ our Lord! So then, I myself serve the law of God with my mind. However, with the flesh I serve the principle of sin.
