Romani 7
1 Nu știți, fraților, (fiindcă vorbesc celor ce cunosc legea) că legea are domnie asupra omului cât timp trăiește?
Know you not, brethren, for I speak to you that are acquainted with law, that the law has dominion over a man as long as he lives?
2 Fiindcă femeia care are soț este legată de soț prin lege cât timp trăiește el; dar dacă soțul moare, este dezlegată de legea soțului.
For the woman that has a husband, is bound by the law to her husband as long as he lives: but if her husband die, she is loosed from the law of her husband.
3 Așadar, dacă în timp ce soțul trăiește, ea se căsătorește cu alt bărbat, va fi numită adulteră; dar dacă soțul ei moare, este liberă de acea lege; așa că nu este adulteră, deși este căsătorită cu alt bărbat.
So then, if, while her husband lives, she be married to another man, she shall be called an adulteress. But if her husband die, she is free from the law; so that she is not an adulteress, though she be married to another man.
4 De aceea, frații mei, și voi ați devenit morți față de lege prin trupul lui Cristos; ca voi să fiți căsătoriți cu altul, tocmai cu cel înviat dintre morți, ca să aducem rod pentru Dumnezeu.
So then, my brethren, you, also, have died to the law, by the body of the Christ, in order that you may be married to another, to him who was raised from the dead that we should bring forth fruit to God.
5 Fiindcă pe când eram în carne, pasiunile păcatelor, care erau prin lege, lucrau în membrele noastre, să aducă rod pentru moarte.
For when we were in the flesh, the sinful passions which were excited by the law, were active in our members, so as to bring forth fruit to death:
6 Dar acum, suntem dezlegați de lege, fiind moartă [legea] în care eram ținuți; ca să servim în înnoirea duhului și nu în vechimea literei.
but now we are made free from the law, being dead to that by which we were bound, so that we may serve in newness of spirit, and not in the oldness of the letter.
7 Ce vom spune atunci? Este legea păcat? Nicidecum. Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin lege; fiindcă nu aș fi cunoscut pofta, dacă legea nu ar fi spus: Să nu poftești.
What, then, shall we say? Is the law sin? It can not be. Indeed, I had not known sin, except through law. For I had not known evil desire, unless the law had said: You shall not have any evil desire.
8 Dar păcatul, prinzând ocazie prin poruncă, a lucrat în mine tot felul de pofte; fiindcă fără lege păcatul era mort.
But sin, taking occasion through the commandment, rendered active within me every evil desire. For without the law, sin was dead.
9 Iar eu odinioară eram viu fără lege; dar când a venit porunca, păcatul a trăit din nou iar eu am murit.
Indeed, I was alive without the law, once; but when the commandment came, sin became alive, and I died:
10 Și porunca, cea pentru viață, eu am aflat-o ca fiind pentru moarte.
and the commandment, which was given for life, I found to be for death.
11 Fiindcă păcatul, prinzând ocazie prin poruncă, m-a înșelat și prin ea m-a ucis.
For sin, taking occasion by the commandment, deceived me, and by it slew me.
12 De aceea legea este sfântă, și porunca sfântă și dreaptă și bună.
Therefore, the law is holy, and the commandment, holy and just and good.
13 Atunci ce este bun s-a făcut moarte pentru mine? Nicidecum. Dar păcatul, ca să pară păcat, lucrează moarte în mine prin ce este bun; ca păcatul prin poruncă să devină peste măsură de păcătos.
Has, then, that which is good become death to me? It can not be. But sin, that it, might appear sin, was causing death to me through that which is good, in order that sin, through the commandment, might become exceedingly sinful.
14 Deoarece știm că legea este spirituală; dar eu sunt carnal, vândut sub păcat.
For we know that the law is spiritual; but I am carnal, sold into bondage to sin.
15 Fiindcă ce lucrez nu încuviințez; fiindcă ce doresc aceea nu practic; dar ce urăsc aceea fac.
For what I do, I know not: for that which I wish to do, this I do not; but that which I hate, this I do.
16 Atunci, dacă fac ce nu voiesc, încuviințez legea că este bună.
If, then, I do that which I wish not to do, I give assent to the law, that it is good.
17 Așadar acum nu mai sunt eu cel ce lucrează aceasta, ci păcatul care locuiește în mine.
Now, then, it is no longer I that do it, but sin that dwells in me.
18 Deoarece știu că în mine (adică în carnea mea) nu locuiește nimic bun; fiindcă a voi îmi este la îndemână, dar cum să lucrez ce este bine, nu găsesc.
For I know that in me, that is, in my flesh, dwells no good; for to will is present with me; but to perform that which is good, I find not.
19 Fiindcă binele, pe care îl voiesc, nu îl fac; ci răul, pe care nu îl voiesc, acela îl practic.
For the good that I wish to do, I do not; but the evil that I wish not to do, this I do.
20 Acum dacă fac ce nu voiesc, nu mai sunt eu cel ce lucrează aceasta, ci păcatul care locuiește în mine.
Now, if I do that which I wish not to do, it is no longer I that do it, but sin that dwells in me.
21 Găsesc atunci o lege că, în timp ce voiesc să fac binele, răul îmi este la îndemână.
I find, then, this law: That, when I wish to do good, evil is present with me.
22 Fiindcă după omul dinăuntru mă desfăt în legea lui Dumnezeu;
For, in the inward man, I delight in the law of God:
23 Dar văd o altă lege în membrele mele, războindu-se împotriva legii minții mele și înrobindu-mă legii păcatului care este în membrele mele.
but I perceive another law in my members, at war with the law of my mind, and making me a captive to the law of sin, which is in my members.
24 O, ce om nenorocit sunt eu. Cine mă va elibera din trupul acestei morți?
Wretched man that I am! Who will deliver me from this body that subjects me to death?
25 Mulțumesc lui Dumnezeu prin Isus Cristos Domnul nostru. Așadar, cu mintea, eu însumi servesc legii lui Dumnezeu; dar cu carnea, legii păcatului.
I thank God that I shall be delivered through Jesus Christ our Lord. Therefore, I myself, with the mind, serve the law of God, but with the flesh, the law of sin.
