Romani 4
1 Așadar, ce vom spune că a găsit Avraam, tatăl nostru, în ce privește carnea?
What then shall we say that Abraham, our earthly forefather, has gained?
2 Căci, dacă Avraam a fost declarat drept din fapte, are cu ce să se fălească; dar nu înaintea lui Dumnezeu.
For if he was held to be righteous on the ground of his actions, he has something to boast of; but not in the presence of God.
3 Fiindcă ce spune scriptura? Avraam l-a crezut pe Dumnezeu și aceasta i s-a socotit pentru dreptate.
For what says the Scripture? "And Abraham believed God, and this was placed to his credit as righteousness."
4 Dar celui ce lucrează, plata nu i se socotește conform harului, ci conform datoriei.
But in the case of a man who works, pay is not reckoned a favour but a debt;
5 Dar celui ce nu lucrează, ci crede în cel ce declară drept pe cel neevlavios, credința lui i se socotește pentru dreptate.
whereas in the case of a man who pleads no actions of his own, but simply believes in Him who declares the ungodly free from guilt, his faith is placed to his credit as righteousness.
6 După cum și David vorbește despre binecuvântarea omului, căruia Dumnezeu îi atribuie dreptatea fără fapte,
In this way David also tells of the blessedness of the man to whose credit God places righteousness, apart from his actions.
7 Spunând: Binecuvântați sunt aceia ale căror nelegiuiri sunt iertate și ale căror păcate sunt acoperite.
"Blessed," he says, "are those whose iniquities have been forgiven, and whose sins have been covered over.
8 Binecuvântat este omul căruia Domnul nu îi va imputa păcatul.
Blessed is the man of whose sin the Lord will not take account."
9 Atunci, vine această binecuvântare numai peste cel circumcis, sau și peste cel necircumcis? Fiindcă spunem că lui Avraam credința i s-a socotit pentru dreptate.
This declaration of blessedness, then, does it come simply to the circumcised, or to the uncircumcised as well? For Abraham's faith--so we affirm--was placed to his credit as righteousness.
10 Dar cum [i] s-a socotit? Când era în circumcizie sau în necircumcizie? Nu în circumcizie, ci în necircumcizie.
What then were the circumstances under which this took place? Was it after he had been circumcised, or before?
11 Și a primit semnul circumciziei, un sigiliu al dreptății credinței pe care o avea fiind în necircumcizie; ca el să fie tatăl tuturor celor ce cred, cu toate că nu sunt în circumcizie; ca să li se atribuie și lor dreptatea;
Before, not after. And he received circumcision as a sign, a mark attesting the reality of the faith-righteousness which was his while still uncircumcised, that he might be the forefather of all those who believe even though they are uncircumcised--in order that this righteousness might be placed to their credit;
12 Și să fie tatăl circumciziei nu doar celor din circumcizie, ci și celor ce umblă în pașii acelei credințe a tatălui nostru Avraam, pe care o avea fiind [încă] necircumcis.
and the forefather of the circumcised, namely of those who not merely are circumcised, but also walk in the steps of the faith which our forefather Abraham had while he was as yet uncircumcised.
13 Fiindcă promisiunea că el va fi moștenitor al lumii nu era dată lui Avraam sau seminței sale prin lege, ci prin dreptatea credinței.
Again, the promise that he should inherit the world did not come to Abraham or his posterity conditioned by Law, but by faith-righteousness.
14 Căci dacă moștenitori sunt cei din lege, credința este desființată și promisiunea este fără efect;
For if it is the righteous through Law who are heirs, then faith is useless and the promise counts for nothing.
15 Fiindcă legea lucrează furie; căci unde nu este lege, nu este nici încălcare a legii.
For the Law inflicts punishment; but where no Law exists, there can be no violation of Law.
16 Din această cauză este din credință, ca să fie conform harului; pentru ca promisiunea să fie sigură întregii semințe; nu numai celei ce este din lege, dar și celei ce este din credința lui Avraam, care este tatăl nostru al tuturor,
All depends on faith, and for this reason--that acceptance with God might be an act of pure grace,
17 (Așa cum este scris: Te-am făcut tatăl multor națiuni), în fața celui pe care l-a crezut, adică Dumnezeu, care dă viață morților și cheamă cele ce nu sunt ca și cum ar fi.
so that the promise should be made sure to all Abraham's true descendants; not merely to those who are righteous through the Law, but to those who are righteous through a faith like that of Abraham. Thus in the sight of God in whom he believed, who gives life to the dead and makes reference to things that do not exist, as though they did, Abraham is the forefather of all of us. As it is written, "I have appointed you to be the forefather of many nations."
18 El care împotriva speranței a crezut în speranță, ca el să devină tatăl multor națiuni, conform cu ceea ce [i] se spusese: Așa va fi sămânța ta.
Under utterly hopeless circumstances he hopefully believed, so that he might become the forefather of many nations, in agreement with the words "Equally numerous shall your posterity be."
19 Și, nefiind slab în credință, nu a luat în considerare propriul său trup deja mort, având aproape o sută de ani, nici starea moartă a pântecelui Sarei;
And, without growing weak in faith, he could contemplate his own vital powers which had now decayed--for he was nearly 100 years old--and Sarah's barrenness.
20 Nu a șovăit la promisiunea lui Dumnezeu, prin necredință; ci a fost tare în credință, dând glorie lui Dumnezeu;
Nor did he in unbelief stagger at God's promise, but became mighty in faith, giving glory to God,
21 Și, fiind deplin convins că, ce a promis, a fost în stare să și facă.
and being absolutely certain that whatever promise He is bound by He is able also to make good.
22 Și de aceea aceasta i s-a atribuit lui pentru dreptate;
For this reason also his faith was placed to his credit as righteousness.
23 Dar nu numai pentru el a fost scris că i s-a atribuit;
Nor was the fact of its being placed to his credit put on record for his sake only;
24 Ci și pentru noi, cărora ni se va atribui, dacă credem în cel ce a înviat dintre morți pe Isus Domnul nostru;
it was for our sakes too. Faith, before long, will be placed to the credit of us also who are believers in Him who raised Jesus, our Lord, from the dead,
25 Care a fost predat din cauza greșelilor noastre și a fost înviat pentru justificarea noastră.
who was surrendered to death because of the offences we had committed, and was raised to life because of the acquittal secured for us.
