Romani 4
1 Așadar, ce vom spune că a găsit Avraam, tatăl nostru, în ce privește carnea?
What then shall we say concerning Abraham the patriarch, that by the flesh he obtained?
2 Căci, dacă Avraam a fost declarat drept din fapte, are cu ce să se fălească; dar nu înaintea lui Dumnezeu.
But if Abraham was justified by works, he had ground of glorying; yet not before God.
3 Fiindcă ce spune scriptura? Avraam l-a crezut pe Dumnezeu și aceasta i s-a socotit pentru dreptate.
For what saith the scripture? That Abraham believed God, and it was accounted to him for righteousness.
4 Dar celui ce lucrează, plata nu i se socotește conform harului, ci conform datoriei.
But to him that worketh, the reward is not reckoned as of grace, but as a debt to him.
5 Dar celui ce nu lucrează, ci crede în cel ce declară drept pe cel neevlavios, credința lui i se socotește pentru dreptate.
Whereas, to him that worketh not, but only believeth in him that justifieth sinners, his faith is accounted to him for righteousness.
6 După cum și David vorbește despre binecuvântarea omului, căruia Dumnezeu îi atribuie dreptatea fără fapte,
As David also speaketh of the blessedness of the man, to whom God reckoneth righteousness without works,
7 Spunând: Binecuvântați sunt aceia ale căror nelegiuiri sunt iertate și ale căror păcate sunt acoperite.
saying: Blessed are they, whose iniquity is forgiven, and whose sins are covered up:
8 Binecuvântat este omul căruia Domnul nu îi va imputa păcatul.
and, Blessed is the man, to whom God will not reckon his sin.
9 Atunci, vine această binecuvântare numai peste cel circumcis, sau și peste cel necircumcis? Fiindcă spunem că lui Avraam credința i s-a socotit pentru dreptate.
This blessedness, therefore, is it on the circumcision? or on the uncircumcision? For we say, that Abraham's faith was reckoned to him for righteousness.
10 Dar cum [i] s-a socotit? Când era în circumcizie sau în necircumcizie? Nu în circumcizie, ci în necircumcizie.
How then was it reckoned to him? In circumcision, or in uncircumcision? Not in circumcision, but in uncircumcision.
11 Și a primit semnul circumciziei, un sigiliu al dreptății credinței pe care o avea fiind în necircumcizie; ca el să fie tatăl tuturor celor ce cred, cu toate că nu sunt în circumcizie; ca să li se atribuie și lor dreptatea;
For he received circumcision, as the sign and the seal of the righteousness of his faith while in uncircumcision: that he might become the father of all them of the uncircumcision who believe; and that it might be reckoned to them also for righteousness:
12 Și să fie tatăl circumciziei nu doar celor din circumcizie, ci și celor ce umblă în pașii acelei credințe a tatălui nostru Avraam, pe care o avea fiind [încă] necircumcis.
and the father of the circumcision; not to them only who are of the circumcision, but to them also who fulfill the steps of the faith of our father Abraham in his uncircumcision.
13 Fiindcă promisiunea că el va fi moștenitor al lumii nu era dată lui Avraam sau seminței sale prin lege, ci prin dreptatea credinței.
For the promise to Abraham and to his seed, that he should become the heir of the world, was not by the law, but by the righteousness of his faith.
14 Căci dacă moștenitori sunt cei din lege, credința este desființată și promisiunea este fără efect;
For if they who are of the law were heirs, faith would be made void, and the promise of no force.
15 Fiindcă legea lucrează furie; căci unde nu este lege, nu este nici încălcare a legii.
For the law is a worker of wrath; because where no law is, there is no transgression of law.
16 Din această cauză este din credință, ca să fie conform harului; pentru ca promisiunea să fie sigură întregii semințe; nu numai celei ce este din lege, dar și celei ce este din credința lui Avraam, care este tatăl nostru al tuturor,
Wherefore, it is by the faith which is by grace, that we are justified: so that the promise may be sure to all the seed; not to that only which is of the law, but also to that which is of the faith of Abraham, who is the father of us all:
17 (Așa cum este scris: Te-am făcut tatăl multor națiuni), în fața celui pe care l-a crezut, adică Dumnezeu, care dă viață morților și cheamă cele ce nu sunt ca și cum ar fi.
as it is written: " I have constituted thee a father to a multitude of nations;" namely before God, in whom thou hast believed; who quickeneth the dead, and calleth those things which are not, as if they were.
18 El care împotriva speranței a crezut în speranță, ca el să devină tatăl multor națiuni, conform cu ceea ce [i] se spusese: Așa va fi sămânța ta.
And without hope, he confided in the hope of becoming the father of a multitude of nations; (as it is written: So will thy seed be.)
19 Și, nefiind slab în credință, nu a luat în considerare propriul său trup deja mort, având aproape o sută de ani, nici starea moartă a pântecelui Sarei;
And he was not sickly in his faith, while contemplating his inert body, (for he was a hundred years old, ) and the inert womb of Sarah.
20 Nu a șovăit la promisiunea lui Dumnezeu, prin necredință; ci a fost tare în credință, dând glorie lui Dumnezeu;
And he did not hesitate at the promise of God, as one lacking faith; but he was strong in faith, and gave glory to God;
21 Și, fiind deplin convins că, ce a promis, a fost în stare să și facă.
and felt assured, that what God had promised to him, he was able to fulfill.
22 Și de aceea aceasta i s-a atribuit lui pentru dreptate;
And therefore it was accounted to him for righteousness.
23 Dar nu numai pentru el a fost scris că i s-a atribuit;
And not for his sake alone, was it written, that his faith was accounted for righteousness;
24 Ci și pentru noi, cărora ni se va atribui, dacă credem în cel ce a înviat dintre morți pe Isus Domnul nostru;
but for our sakes also; because it is to be accounted so to us, who believe in him that raised our Lord Jesus Messiah from the dead;
25 Care a fost predat din cauza greșelilor noastre și a fost înviat pentru justificarea noastră.
who was delivered up, on account of our sins; and arose, that he might justify us.
