Romani 3

1 Ce avantaj are atunci iudeul, sau care este folosul circumciziei?

2 Este mare oricum; mai întâi de toate, fiindcă într-adevăr, lor le-au fost încredințate oracolele lui Dumnezeu.

3 Și ce dacă unii nu au crezut? Necredința lor va face credința lui Dumnezeu fără efect?

4 Nicidecum! Ci Dumnezeu să fie adevărat și fiecare om mincinos; așa cum este scris: Ca să poți fi declarat drept în cuvintele tale și să învingi când ești judecat.

5 Dar dacă nedreptatea noastră arată dreptatea lui Dumnezeu, ce vom spune? Este nedrept Dumnezeu care se răzbună? (Vorbesc ca un om).

6 Nicidecum; fiindcă atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?

7 Căci dacă prin minciuna mea adevărul lui Dumnezeu a abundat mai mult pentru gloria lui, de ce totuși sunt de asemenea judecat eu ca păcătos?

8 Și nu, (așa cum suntem defăimați și așa cum afirmă unii că spunem noi): Să facem cele rele, ca să vină cele bune? A căror damnare este dreaptă.

9 Ce atunci? Suntem mai buni decât ei? Nu, nicidecum; fiindcă noi am dovedit înainte, deopotrivă pe iudei și pe greci, că toți sunt sub păcat,

10 Așa cum este scris: Nu este niciunul drept, niciunul măcar.

11 Nu este niciunul care înțelege, nu este niciunul care îl caută pe Dumnezeu.

12 Toți s-au abătut, toți împreună au devenit inutili; nu este niciunul care să facă binele, nu, niciunul măcar.

13 Gâtlejul lor este un mormânt deschis; cu limbile lor înșelau; venin de aspidă este sub buzele lor;

14 A căror gură este plină de blestem și amărăciune;

15 Picioarele lor sunt iuți să verse sânge;

16 Distrugere și nenorocire sunt în căile lor;

17 Și nu au cunoscut calea păcii;

18 Nu este teamă de Dumnezeu înaintea ochilor lor.

19 Știm însă că oricâte spune legea, le spune celor sub lege; ca fiecare gură să fie astupată și toată lumea să devină vinovată înaintea lui Dumnezeu.

20 De aceea prin faptele legii nicio făptură nu va fi declarată dreaptă înaintea lui; fiindcă prin lege este cunoștința păcatului.

21 Dar acum dreptatea lui Dumnezeu, fără lege, este arătată, fiind adeverită prin lege și profeți;

22 Chiar dreptatea lui Dumnezeu, care este prin credința lui Isus Cristos pentru toți și peste toți cei ce cred; fiindcă nu este diferență;

23 Fiindcă toți au păcătuit și nu ajung la gloria lui Dumnezeu;

24 Fiind declarați drepți în dar prin harul său, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus;

25 Pe care Dumnezeu l-a pus în față să fie ispășire prin credința în sângele lui, să declare dreptatea lui, pentru trecerea cu vederea a păcatelor din trecut, prin îngăduința lui Dumnezeu;

26 Să declare dreptatea lui în acest timp; ca el să fie just și justificatorul celui ce crede în Isus.

27 Unde este atunci fala? Este exclusă. Prin ce lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței.

28 De aceea socotim că omul este declarat drept prin credință, fără faptele legii.

29 Este el doar Dumnezeul iudeilor? Nu [este] și al neamurilor? Da, [este] și al neamurilor;

30 Văzând că este un singur Dumnezeu care va declara drept prin credință pe cel circumcis și prin credință pe cel necircumcis.

31 Zădărnicim atunci legea prin credință? Nicidecum; ci confirmăm legea.