Romani 14
1 Primiți-l pe cel slab în credință, dar nu pentru dispute îndoielnice.
Him that is weak in the faith, receive kindly, but not to judge his reasonings.
2 Fiindcă unul crede că poate mânca de toate; altul, care este slab, mănâncă verdețuri.
One believes that he may eat all things; another, who is weak, eats herbs.
3 Cel ce mănâncă să nu disprețuiască pe cel ce nu mănâncă; și cel ce nu mănâncă să nu judece pe cel ce mănâncă; fiindcă Dumnezeu l-a primit.
Let not him that eats, despise him that eats not; and let not him that eats not, judge him that eats: for God has received him.
4 Cine ești tu care judeci pe servitorul altuia? Pentru propriul său stăpân stă în picioare sau cade. Da, el va fi sprijinit; fiindcă Dumnezeu este în stare să îl facă să stea în picioare.
Who are you that judge another man’s servant? To his own master he stands or falls; indeed, he shall stand, for God is able to make him stand.
5 Unul prețuiește o zi mai presus decât pe alta; dar altul prețuiește toate zilele la fel. Fiecare să fie deplin convins în mintea lui.
One man thinks that one day is better than another; another thinks that every day is alike. Let each be fully assured in his own mind.
6 Cel ce respectă ziua, o respectă pentru Domnul; și cel ce nu respectă ziua, pentru Domnul nu o respectă. Cel ce mănâncă, mănâncă pentru Domnul; fiindcă aduce mulțumiri lui Dumnezeu; și cel ce nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă și aduce mulțumiri lui Dumnezeu.
He that regards the day, to the Lord he regards it; and he that does not regard the day, to the Lord he does not regard it. He that eats, eats to the Lord; for he gives God thanks: and he that eats not, to the Lord he eats not, and gives God thanks.
7 Fiindcă niciunul dintre noi nu trăiește pentru el însuși, și nimeni nu moare pentru el însuși.
For no one lives to himself, and no one dies to himself.
8 Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim, și dacă murim, pentru Domnul murim; așadar dacă trăim sau dacă murim, suntem ai Domnului.
For if we live, we live to the Lord; or if we die, we die to the Lord. Whether, therefore, we live or die, we are the Lord’s.
9 Căci pentru aceasta Cristos deopotrivă a murit și a înviat, și a trăit din nou ca să fie Domn deopotrivă al morților și al viilor.
For this very purpose, Christ both died and rose, and lived again, that he might have dominion over the dead and the living.
10 Dar de ce judeci tu pe fratele tău? Sau de ce faci tu de nimic pe fratele tău? Fiindcă toți vom sta în picioare înaintea scaunului de judecată al lui Cristos.
But why do you judge your brother? Or why do you despise your brother? For we all shall stand before the judgment-seat of the Christ.
11 Fiindcă este scris: Așa cum eu trăiesc, spune Domnul, mie mi se va pleca fiecare genunchi și fiecare limbă va mărturisi lui Dumnezeu.
For it is written: As I live, says the Lord, to me every knee shall bow, and every tongue shall confess to God.
12 Așadar, fiecare dintre noi va da socoteală despre el însuși lui Dumnezeu.
Therefore, every one of us shall give an account of himself to God.
13 De aceea să nu ne mai judecăm unii pe alții; ci mai bine, judecați aceasta: nimeni să nu pună piatră de cădere sau ocazie de poticnire în calea fratelui.
Let us, therefore, no longer judge one another: but rather decide to put no stumbling-block or snare in your brother’s way.
14 Știu și sunt convins prin Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine; dar pentru cel ce consideră vreun lucru a fi necurat, pentru acela este necurat.
I know and am persuaded in the Lord Jesus, that there is nothing unclean of itself; but if any one thinks that any thing is unclean, to him it is unclean.
15 Dar dacă fratele tău se mâhnește din cauza mâncării tale, tu nu mai umbli conform dragostei creștine. Nu nimici cu mâncarea ta pe acela pentru care a murit Cristos.
But if your brother is grieved on account of your food, you no longer walk according to love. Do not, with your food, destroy him, for whom Christ died.
16 Așadar binele vostru să nu fie vorbit de rău;
Therefore, let not that which is your good be evil spoken of.
17 Fiindcă împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate și pace și bucurie în Duhul Sfânt.
For the kingdom of God is not food and drink, but righteousness and peace and joy in the Holy Spirit.
18 Fiindcă cel ce servește lui Cristos în acestea, este plăcut lui Dumnezeu și aprobat de oameni.
For he who serves the Christ in these things is acceptable to God, and approved by men.
19 Așadar, să urmărim cele ale păcii și cele ale edificării unuia de către altul.
Therefore, let us seek those things which belong to peace, and those which tend to mutual edification.
20 Nu distruge lucrarea lui Dumnezeu din cauza mâncării. Într-adevăr, toate lucrurile sunt pure; dar este rău pentru acel om care mănâncă spre poticnire.
Destroy not the work of God on account of food. All meats, indeed, are clean; but meat is an evil to that man who, by eating, causes another to stumble.
21 Bine este să nu mănânci carne, nici să nu bei vin, nici să nu faci ceva prin care fratele tău se împiedică, sau este poticnit, sau este făcut slab.
It is good neither to eat flesh, nor to drink wine, nor to do any thing by which your brother stumbles, or is ensnared, or is made weak.
22 Ai credință? Să o ai pentru tine însuți înaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se condamnă pe sine însuși în acel lucru pe care îl permite.
Have you faith? Have it to yourself before God. Blessed is he who condemns not himself in that which he approves.
23 Iar cel ce se îndoiește, dacă mănâncă, este damnat, pentru că nu mănâncă din credință; fiindcă orice nu este din credință este păcat.
But he that doubts is condemned, if he eat, because he eats not with faith. Every thing that is not of faith, is sin.
