< Apocolipsa 7 >

1 Și după acestea am văzut patru îngeri stând în picioare pe cele patru colțuri ale pământului, ținând cele patru vânturi ale pământului, ca vântul să nu sufle peste pământ, nici peste mare, nici peste vreun copac.
După aceea am văzut patru îngeri care stăteau în picioare la cele patru colțuri ale pământului și care țineau cele patru vânturi ale pământului, ca să nu mai sufle nici un vânt pe pământ, nici pe mare, nici pe vreun copac.
2 Și am văzut alt înger urcând de la răsăritul soarelui, având sigiliul Dumnezeului cel viu; și a strigat cu voce tare celor patru îngeri, cărora le-a fost dat să vatăme pământul și marea,
Am văzut un alt înger care se înălța de la răsăritul soarelui, având pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare către cei patru îngeri cărora le fusese dat să facă rău pământului și mării,
3 Spunând: Nu vătămați pământul, nici marea, nici copacii, până când vom sigila pe robii Dumnezeului nostru pe frunțile lor.
spunând: “Nu faceți rău nici pământului, nici mării, nici copacilor, până când nu le vom pune pe frunțile lor sigiliul robilor Dumnezeului nostru!”
4 Și am auzit numărul celor sigilați; și au fost sigilați o sută patruzeci și patru de mii din toate semințiile copiilor lui Israel.
Am auzit numărul celor care au fost pecetluiți: o sută patruzeci și patru de mii, pecetluiți din fiecare seminție a copiilor lui Israel:
5 Din tribul lui Iuda, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Ruben, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Gad, au fost sigilați douăsprezece mii.
Din seminția lui Iuda, douăsprezece mii au fost pecetluiți, din seminția lui Ruben, douăsprezece mii, din seminția lui Gad, douăsprezece mii,
6 Din tribul lui Așer, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Neftali, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Manase, au fost sigilați douăsprezece mii.
din seminția lui Așer douăsprezece mii, din seminția lui Neftali, douăsprezece mii, din seminția lui Manase, douăsprezece mii,
7 Din tribul lui Simeon, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Levi, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Isahar, au fost sigilați douăsprezece mii.
din seminția lui Simeon, douăsprezece mii, din seminția lui Levi, douăsprezece mii, din seminția lui Isahar, douăsprezece mii,
8 Din tribul lui Zabulon, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Iosif, au fost sigilați douăsprezece mii. Din tribul lui Beniamin, au fost sigilați douăsprezece mii.
din seminția lui Zabulon douăsprezece mii, din seminția lui Iosif, douăsprezece mii, și din seminția lui Beniamin, douăsprezece mii au fost pecetluiți.
9 După aceasta m-am uitat și iată, o mare mulțime, pe care nimeni nu o putea număra, din toate națiunile și din toate rasele și popoarele și limbile, a stat în picioare înaintea tronului și înaintea Mielului, îmbrăcați în robe albe și cu ramuri de palmieri în mâinile lor.
După acestea, m-am uitat și iată o mulțime mare, pe care nimeni nu o putea număra, din toate neamurile și din toate semințiile, popoarele și limbile, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcați în haine albe, cu ramuri de palmier în mâini.
10 Și strigau cu voce tare, spunând: Salvarea Dumnezeului nostru care șade pe tron și Mielului.
Ei strigau cu glas tare, zicând: “Mântuirea fie a Dumnezeului nostru, care șade pe tron, și a Mielului!”
11 Și toți îngerii stăteau în picioare de jur împrejurul tronului și al bătrânilor și a celor patru ființe vii și cădeau pe fețele lor înaintea tronului și i se închinau lui Dumnezeu,
Toți îngerii stăteau în picioare în jurul scaunului de domnie, bătrânii și cele patru făpturi vii; și, căzând cu fața la pământ înaintea scaunului de domnie, s-au închinat lui Dumnezeu,
12 Spunând: Amin. Binecuvântarea și gloria și înțelepciunea și mulțumirea și onoarea și puterea și tăria fie Dumnezeului nostru, pentru totdeauna și întotdeauna. Amin. (aiōn g165)
zicând: “Amin! Binecuvântare, glorie, înțelepciune, mulțumire, onoare, putere și tărie să fie pentru Dumnezeul nostru în vecii vecilor! Amin.” (aiōn g165)
13 Și unul dintre bătrâni a răspuns, spunându-mi: Cine sunt aceștia care sunt îmbrăcați în robe albe? Și de unde au venit?
Unul din bătrâni a luat cuvântul și mi-a zis: “Aceștia care sunt îmbrăcați în haine albe, cine sunt și de unde au venit?”
14 Și i-am zis: Domnule, tu știi. Iar el mi-a spus: Aceștia sunt aceia care au ieșit din mare necaz și și-au spălat robele și le-au albit în sângele Mielului.
I-am spus: “Stăpâne, tu știi.” El mi-a spus: “Aceștia sunt cei care au ieșit din marea suferință. Ei și-au spălat veșmintele și le-au albit în sângele Mielului.
15 De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu și îi servesc zi și noapte în templul său; și cel ce șade pe tron va locui printre ei.
De aceea, ei sunt înaintea tronului lui Dumnezeu și îi slujesc zi și noapte în templul lui. Cel care șade pe tron își va întinde cortul peste ei.
16 Ei nu vor mai flămânzi, nici nu vor mai înseta; nici soarele nu va cădea peste ei, nici vreo arșiță.
Ei nu vor mai fi niciodată flămânzi sau însetați. Soarele nu va bate peste ei, nici căldura,
17 Pentru că Mielul, care este în mijlocul tronului, îi va paște și îi va conduce la izvoarele vii ale apelor; și Dumnezeu va șterge toate lacrimile de la ochii lor.
căci Mielul care este în mijlocul tronului îi paște și îi conduce la izvoare de ape dătătoare de viață. Și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.”

< Apocolipsa 7 >