Apocolipsa 5
1 Și am văzut în mâna dreaptă a celui ce ședea pe tron o carte care fusese scrisă pe dinăuntru și pe din afară, sigilată cu șapte sigilii.
Basa ma au ita baliꞌ manaendoꞌ sia kadꞌera parendaꞌ naa. Ana toꞌu susura neneluluꞌ saa sia lima onan. Lululuꞌ naa nenesuraꞌ sofeꞌ dꞌeaꞌ-mataꞌ ma nenesegel mates sia mamanaꞌ hitu.
2 Și am văzut un înger puternic, proclamând cu voce tare: Cine este demn să deschidă cartea și să desfacă sigiliile ei?
Basa ma au ita ate sa mia sorga manaseliꞌ tebꞌe. Ana natane nahereꞌ nae, “Seka naꞌena hak sefi segel ma baca susura naa?”
3 Și nimeni nu a fost în stare în cer, nici pe pământ, nici sub pământ, să deschidă cartea, nici să se uite la ea.
Natane taꞌo naa, te nda hambu esa naꞌena hak sefi susura naa, ma baca isin sa. Mae sia sorga do raefafoꞌ, nda hambu esa naꞌena hak sa. Sia atahori mates ra mamanan o nda hambu sa boe.
4 Și eu am plâns mult, pentru că nimeni nu a fost găsit demn să deschidă cartea și să o citească, nici să se uite la ea.
Ita taꞌo naa, ma au nggae ei-ei, huu nda hambu atahori esa naꞌena hak sefi, ma baca isin sa.
5 Și unul dintre bătrâni mi-a spus: Nu plânge; iată, Leul din tribul lui Iuda, Rădăcina lui David, a învins pentru a deschide cartea și a desface cele șapte sigilii ale ei.
Basa ma esa mia malangga ka 24 ra, olaꞌ no au nae, “We, toronooꞌ! Afiꞌ nggae. Huu mane Daud a tititi-nonosin esa manaseliꞌ, ara roꞌe E rae, singa mia leo Yahuda. Ana mbesiꞌ nalutu basa deꞌulakaꞌ ra ena. De naꞌena hak sefi segel a, ma baca susura naa isin.”
6 Și am privit și, iată, în mijlocul tronului și al celor patru ființe vii și în mijlocul bătrânilor, a stat în picioare un Miel ca înjunghiat, având șapte coarne și șapte ochi, care sunt cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe tot pământul.
Rena taꞌo naa ma, au ita Lombo Anaꞌ esa ririi sia banda kahaa manaseliꞌ ra ro malangga ka 24 mana endoꞌ rereoꞌ kadꞌera parendaꞌ a, taladꞌa nara. Lombo Anaꞌ a, onaꞌ parna nenembauꞌ ena. Suran hitu ma matan o hitu boe. Mata deke kahitu nara, onaꞌ Dula-dalen mana naꞌena mata-aoꞌ hitu a boe. Lombo Anaꞌ a haitua see ndule basa raefafoꞌ ena.
7 Și a venit și a luat cartea din mâna dreaptă a celui ce ședea pe tron.
Basa ma au ita Lombo Anaꞌ a nisiꞌ Mana endoꞌ sia kadꞌera parendaꞌ a, de haꞌi susura neneluluꞌ naa mia Lima onan.
8 Și când a luat cartea, cele patru ființe vii și cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut jos înaintea Mielului, având fiecare din ei harpe și potire de aur pline de arome, care sunt rugăciunile sfinților.
Leleꞌ Lombo Anaꞌ a haꞌi susura ma, banda kahaa manaseliꞌ ra, ro malangga ka 24 ra, sendeꞌ lululangga nara beꞌutee sia matan. Ara esa-esaꞌ toꞌu maliiꞌ ra onaꞌ sasando, no manggo liloꞌ esa, neneisiꞌ no kemenyan fo rae dede tao masu maꞌameniꞌ. Hau raa maꞌameniꞌ naa, naeni Lamatualain atahori nara hule-oꞌe nara.
9 Și cântau o cântare nouă, spunând: Tu ești demn să iei cartea și să deschizi sigiliile acesteia, pentru că ai fost înjunghiat și ne-ai răscumpărat lui Dumnezeu prin sângele tău, din fiecare rasă și limbă și popor și națiune;
Basa ma basa see sodꞌa sosodꞌa feuꞌ sa, oi: “Lombo Anaꞌ ia, nandaa simbo susura ia. Lombo Anaꞌ ia, naꞌena hak sefi segel a. Huu Ana nenetatiꞌ daiꞌ ena. basa ma Lamatualain pake raa Na, fo soi-tefa neu basa atahori mia basa leo ma nusaꞌ ra, fo ruma bisa dadꞌi Lamatualain atahorin. No taꞌo naa, atahori mia basa dedꞌeat ma negara, bisa dadꞌi Lamatualain bobꞌonggin.
10 Și ne-ai făcut Dumnezeului nostru, împărați și preoți; și vom domni pe pământ.
Lombo Anaꞌ ia, naꞌabꞌue nala basa se, dadꞌi nusaꞌ esa. Lombo Anaꞌ ia, tengga nala se, dadꞌi Lamatualain atahori mana tao-ues nara. Dei fo ara toꞌu parendaꞌ sia raefafoꞌ. Dei fo ara tao-ues fee Lamatualain sia raefafoꞌ.”
11 Și am văzut și am auzit vocea multor îngeri de jur împrejurul tronului și a ființelor vii și a bătrânilor; și numărul lor era de zece mii de ori zece mii și mii de mii,
Basa ma, au botiꞌ mata ngga, ma rena hara monaeꞌ sa. Ma ita banda kahaa manaseliꞌ ra, ro malangga ka 24 ra, ma Lamatuaꞌ ate nara hetar mia sorga. Ate naa ra, naen seli, losa juta-juta.
12 Spunând cu voce tare: Demn este Mielul care a fost înjunghiat să primească puterea și bogățiile și înțelepciunea și tăria și onoarea și gloria și binecuvântarea.
Basa se sodꞌa rahereꞌ oi, “Hai soꞌu minanaru Lombo Anaꞌ mana nenetati-daiꞌ naa, Huu Eni mana nandaa simbo hai koa-kio ma! Eni koasan, monaen seli. Eni suꞌi na, naen seli. Eni dudꞌuꞌan, tandeꞌ. Maꞌaderen, manaseliꞌ tebꞌe. Hai soꞌu minanaru naran. Hai fee hadꞌa-hormat neu E. Hai koa-kio E.”
13 Și pe fiecare creatură care este în cer și pe pământ și sub pământ și pe cele ce sunt în mare și pe toate care se află în acestea le-am auzit spunând: Binecuvântarea și onoarea și gloria și puterea fie ale aceluia ce șade pe tron și a Mielului, pentru totdeauna și întotdeauna. (aiōn g165)
Basa na ma, au rena sosodꞌat esa fai. Mia basa masodꞌaꞌ ra, mae sia sorga, raefafoꞌ, ma tasiꞌ rala, basa se soꞌu hara nara fo sodꞌa-helo. Mia atahori mates mamana nara o, ara sodꞌa-helo tungga. Basa se sodꞌa-helo rae, “Hai koa-kio Lamatualain manaendoꞌ sia kadꞌera parendaꞌ ia. Hai o soꞌu minanaru Lombo Anaꞌ ia. Hai fee hadꞌa-hormat neu Se. Hai beꞌutee neu Se. Huu Sira toꞌu parendaꞌ rakandooꞌ a! Ma Sira koasan nda manabasaꞌ sa!” (aiōn g165)
14 Și cele patru ființe vii au spus: Amin. Și cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut jos și se închinau celui ce trăiește pentru totdeauna și întotdeauna.
Basa ma, banda kahaaꞌ manaseliꞌ naa ra, rataa rakandondoꞌ a rae, “Naa tebꞌe! Naa tebꞌe ena!” Boe ma malangga karua nulu haaꞌ naa ra sendeꞌ lululangga nara fai de beꞌutee neu Lamatualain no Lombo Anaꞌ naa.
