< Apocolipsa 16 >

1 Și am auzit o voce tare din templu, spunând celor șapte îngeri: Mergeți și turnați potirele furiei lui Dumnezeu peste pământ.
Καὶ ἤκουσα ⸂μεγάλης φωνῆς ἐκ τοῦ ναοῦ λεγούσης τοῖς ἑπτὰ ἀγγέλοις· Ὑπάγετε καὶ ⸀ἐκχέετετὰς ἑπτὰ φιάλας τοῦ θυμοῦ τοῦ θεοῦ εἰς τὴν γῆν.
2 Și s-a dus primul și a turnat potirul său peste pământ; și a căzut o rană vătămătoare și dureroasă peste oamenii care au avut semnul fiarei și peste cei ce s-au închinat icoanei ei.
Καὶ ἀπῆλθεν ὁ πρῶτος καὶ ἐξέχεεν τὴν φιάλην αὐτοῦ εἰς τὴν γῆν· καὶ ἐγένετο ἕλκος κακὸν καὶ πονηρὸν ἐπὶ τοὺς ἀνθρώπους τοὺς ἔχοντας τὸ χάραγμα τοῦ θηρίου καὶ τοὺς προσκυνοῦντας τῇ εἰκόνι αὐτοῦ.
3 Și al doilea înger a turnat potirul său peste mare; și a devenit ca sângele unui mort; și fiecare suflet viu a murit în mare.
Καὶ ὁ ⸀δεύτεροςἐξέχεεν τὴν φιάλην αὐτοῦ εἰς τὴν θάλασσαν· καὶ ἐγένετο αἷμα ὡς νεκροῦ, καὶ πᾶσα ψυχὴ ⸀ζωῆςἀπέθανεν ⸀τὰἐν τῇ θαλάσσῃ.
4 Și al treilea înger a turnat potirul său peste râurile și peste izvoarele apelor; și ele au devenit sânge.
Καὶ ὁ τρίτος ἐξέχεεν τὴν φιάλην αὐτοῦ εἰς τοὺς ποταμοὺς ⸀καὶτὰς πηγὰς τῶν ὑδάτων· καὶ ἐγένετο αἷμα.
5 Și am auzit pe îngerul apelor spunând: Drept ești tu, Doamne, care ești, care erai și care vei fi, pentru că ai judecat astfel.
καὶ ἤκουσα τοῦ ἀγγέλου τῶν ὑδάτων λέγοντος· Δίκαιος εἶ, ὁ ὢν καὶ ὁ ἦν, ⸀ὁ ὅσιος, ὅτι ταῦτα ἔκρινας,
6 Pentru că au vărsat sângele sfinților și al profeților și tu le-ai dat să bea sânge; fiindcă ei merită aceasta.
ὅτι αἷμα ἁγίων καὶ προφητῶν ἐξέχεαν, καὶ αἷμα αὐτοῖς ⸀δέδωκαςπιεῖν· ἄξιοί εἰσιν.
7 Și am auzit pe un altul din altar, spunând: Da, Doamne Dumnezeule Atotputernic, adevărate și drepte sunt judecățile tale.
καὶ ἤκουσα τοῦ θυσιαστηρίου λέγοντος· Ναί, κύριε, ὁ θεός, ὁ παντοκράτωρ, ἀληθιναὶ καὶ δίκαιαι αἱ κρίσεις σου.
8 Și al patrulea înger a turnat potirul său peste soare; și i-a fost dată putere să pârjolească pe oameni cu foc.
Καὶ ὁ ⸀τέταρτοςἐξέχεεν τὴν φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸν ἥλιον· καὶ ἐδόθη αὐτῷ καυματίσαι ⸂τοὺς ἀνθρώπους ἐν πυρί.
9 Și oamenii au fost pârjoliți cu arșiță mare și au blasfemiat numele lui Dumnezeu, care are putere peste aceste plăgi; și nu s-au pocăit ca să îi dea glorie.
καὶ ἐκαυματίσθησαν οἱ ἄνθρωποι καῦμα μέγα· καὶ ⸀ἐβλασφήμησαντὸ ὄνομα τοῦ θεοῦ τοῦ ἔχοντος ⸀τὴνἐξουσίαν ἐπὶ τὰς πληγὰς ταύτας, καὶ οὐ μετενόησαν δοῦναι αὐτῷ δόξαν.
10 Și al cincilea înger a turnat potirul său peste tronul fiarei; și împărăția ei a fost plină de întuneric; și își mușcau limbile din cauza durerii,
Καὶ ὁ πέμπτος ἐξέχεεν τὴν φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸν θρόνον τοῦ θηρίου· καὶ ἐγένετο ἡ βασιλεία αὐτοῦ ἐσκοτωμένη, καὶ ἐμασῶντο τὰς γλώσσας αὐτῶν ἐκ τοῦ πόνου,
11 Și au blasfemiat pe Dumnezeul cerului, din cauza durerilor lor și a rănilor lor și nu s-au pocăit de faptele lor.
καὶ ἐβλασφήμησαν τὸν θεὸν τοῦ οὐρανοῦ ἐκ τῶν πόνων αὐτῶν καὶ ἐκ τῶν ἑλκῶν αὐτῶν, καὶ οὐ μετενόησαν ἐκ τῶν ἔργων αὐτῶν.
12 Și al șaselea înger a turnat potirul său peste râul cel mare, Eufrat; și apa lui a fost secată, ca să fie pregătită calea împăraților de la răsăritul soarelui.
Καὶ ὁ ἕκτος ἐξέχεεν τὴν φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸνποταμὸν τὸν μέγαν ⸀τὸν Εὐφράτην· καὶ ἐξηράνθη τὸ ὕδωρ αὐτοῦ, ἵνα ἑτοιμασθῇ ἡ ὁδὸς τῶν βασιλέων τῶν ἀπὸ ἀνατολῆς ἡλίου.
13 Și am văzut trei duhuri necurate asemănătoare broaștelor, ieșind din gura dragonului și din gura fiarei și din gura profetului fals.
καὶ εἶδον ἐκ τοῦ στόματος τοῦ δράκοντος καὶ ἐκ τοῦ στόματος τοῦ θηρίου καὶ ἐκ τοῦ στόματος τοῦ ψευδοπροφήτου πνεύματα ⸂τρία ἀκάθαρτα ὡς βάτραχοι·
14 Fiindcă ele sunt duhurile dracilor lucrând miracole, care merg înainte la împărații pământului și ai întregii lumi, să îi adune la bătălia acelei zile mari a Dumnezeului Cel Atotputernic.
εἰσὶν γὰρ πνεύματα δαιμονίων ποιοῦντα σημεῖα, ἃ ἐκπορεύεται ἐπὶ τοὺς βασιλεῖς τῆς οἰκουμένης ὅλης, συναγαγεῖν αὐτοὺς εἰς τὸν πόλεμον τῆς ⸀ἡμέραςτῆς μεγάλης τοῦ θεοῦ τοῦ παντοκράτορος—
15 Iată, eu vin ca un hoț. Binecuvântat este cel ce veghează și își păzește hainele, ca nu cumva să umble gol și ei să privească rușinea lui.
Ἰδοὺ ἔρχομαι ὡς κλέπτης. μακάριος ὁ γρηγορῶν καὶ τηρῶν τὰ ἱμάτια αὐτοῦ, ἵνα μὴ γυμνὸς περιπατῇ καὶ βλέπωσιν τὴν ἀσχημοσύνην αὐτοῦ—
16 Și i-a adunat într-un loc numit pe evreiește Armaghedon.
καὶ συνήγαγεν αὐτοὺς εἰς τὸν τόπον τὸν καλούμενον Ἑβραϊστὶ Ἁρμαγεδών.
17 Și al șaptelea înger a turnat potirul său în aer; și a venit o voce tare de la templul din cer, de la tron, spunând: S-a făcut.
Καὶ ὁ ἕβδομος ἐξέχεεν τὴν φιάλην αὐτοῦ ἐπὶ τὸν ἀέρα— καὶ ἐξῆλθεν φωνὴ μεγάλη ⸀ἐκτοῦ ⸀ναοῦἀπὸ τοῦ θρόνου λέγουσα· Γέγονεν—
18 Și au fost voci și tunete și fulgere; și a fost un mare cutremur, așa de mare cum nu a mai fost de când sunt oameni pe pământ, un cutremur așa de puternic și de mare.
καὶ ἐγένοντο ἀστραπαὶ καὶ ⸂φωναὶ καὶ βρονταί, καὶ σεισμὸς ⸀ἐγένετομέγας, οἷος οὐκ ἐγένετο ἀφʼ οὗ ⸂ἄνθρωποι ἐγένοντο ἐπὶ τῆς γῆς τηλικοῦτος σεισμὸς οὕτω μέγας,
19 Iar cetatea cea mare a fost împărțită în trei părți și cetățile națiunilor au căzut; și Babilonul cel mare a fost amintit înaintea lui Dumnezeu, ca să îi dea paharul cu vinul înverșunării furiei lui.
καὶ ἐγένετο ἡ πόλις ἡ μεγάλη εἰς τρία μέρη, καὶ αἱ πόλεις τῶν ἐθνῶν ἔπεσαν· καὶ Βαβυλὼν ἡ μεγάλη ἐμνήσθη ἐνώπιον τοῦ θεοῦ δοῦναι αὐτῇ τὸ ποτήριον τοῦ οἴνου τοῦ θυμοῦ τῆς ὀργῆς αὐτοῦ·
20 Și fiecare insulă a fugit și munții nu s-au găsit.
καὶ πᾶσα νῆσος ἔφυγεν, καὶ ὄρη οὐχ εὑρέθησαν.
21 Și grindină mare, cât un talant, a căzut din cer peste oameni; și oamenii au blasfemiat pe Dumnezeu din cauza plăgii grindinii, pentru că plaga acesteia a fost foarte mare.
καὶ χάλαζα μεγάλη ὡς ταλαντιαία καταβαίνει ἐκ τοῦ οὐρανοῦ ἐπὶ τοὺς ἀνθρώπους· καὶ ἐβλασφήμησαν οἱ ἄνθρωποι τὸν θεὸν ἐκ τῆς πληγῆς τῆς χαλάζης, ὅτι μεγάλη ἐστὶν ἡ πληγὴ αὐτῆς σφόδρα.

< Apocolipsa 16 >