< Apocolipsa 10 >

1 Și am văzut un alt înger puternic, coborând din cer, îmbrăcat cu un nor; și avea un curcubeu peste capul lui și fața lui era ca soarele și picioarele lui ca niște stâlpi de foc;
Tete mekpɔ mawudɔla triakɔ bubu wòtso dziƒo gbɔna. Lilikpo nye awu ʋlaya wòdo, eye anyieʋɔ le eƒe ta dzi, eƒe mo le abe ɣe ene, eye eƒe afɔwo le abe dzosɔtiwo ene.
2 Și avea în mâna sa o cărticică deschisă; și și-a pus piciorul drept pe mare și stângul pe pământ,
Elé agbalẽ sue aɖe ɖe asi, esi le ʋuʋu le eƒe asiƒome. Etsɔ eƒe ɖusifɔ da ɖe atsiaƒu me, tsɔ eƒe miafɔ da ɖe anyigba dzi,
3 Și a strigat cu voce tare, precum rage un leu; și când a strigat el, cele șapte tunete au rostit cu vocile lor.
eye wòdo ɣli sesẽ aɖe abe dzata ƒe gbeɖeɖe ene. Esi wòdo ɣlia la, dziɖegbe adreawo ƒe gbe ɖi.
4 Și când cele șapte tunete au rostit cu vocile lor, eram gata să scriu; și am auzit o voce din cer, spunându-mi: Sigilează lucrurile pe care cele șapte tunete le-au rostit și nu scrie acestea.
Esi dziɖegbe adreawo ƒo nu la, menɔ klalo be maŋlɔ nu, gake mese gbe aɖe tso dziƒo gblɔ nam be, “Tre nu si dziɖegbe adreawo gblɔ la nu, eye mègaŋlɔe da ɖi o.”
5 Și îngerul pe care l-am văzut stând în picioare pe mare și pe pământ și-a ridicat mâna spre cer,
Ke mawudɔla si mekpɔ wònɔ tsitre ɖe atsiaƒu me kple anyigba dzi la do eƒe ɖusibɔ ɖe dziƒo,
6 Și a jurat pe cel ce trăiește pentru totdeauna și întotdeauna, care a creat cerul și lucrurile care sunt în el, și pământul și lucrurile care sunt pe el, și marea și lucrurile care sunt în ea, că timp nu va mai fi; (aiōn g165)
eye wòyɔ eya ame si nɔ agbe tegbetegbe, ame si wɔ dziƒowo kple nu siwo katã le wo me, anyigba kple nu siwo le edzi kple atsiaƒu kple nu siwo katã le eme la ƒe ŋkɔ heka atam be, “Heheɖemegbe aɖeke maganɔ anyi o! (aiōn g165)
7 Ci în zilele vocii celui de al șaptelea înger, când va începe să trâmbițeze, va fi terminat misterul lui Dumnezeu, așa cum a făcut el cunoscut robilor săi, profeții.
Gake le ŋkeke siwo me mawudɔla adrelia aku eƒe kpẽa la, Mawu ƒe nu ɣaɣla la ava eme abe ale si wòɖe gbeƒã na eƒe dɔla nyagblɔɖilawoe ene.”
8 Și vocea pe care am auzit-o din cer, a vorbit din nou cu mine și a spus: Du-te, ia cărticica ce este deschisă în mâna îngerului care stă în picioare pe mare și pe pământ.
Esi gbe si mese tso dziƒo gaƒo nu nam la, egblɔ nam be, “Heyi nàxɔ agbalẽ si le ʋuʋu le mawudɔla si le tsitre ɖe atsiaƒu me kple anyigba dzi la ƒe asi me.”
9 Și m-am dus spre înger și i-am spus: Dă-mi cărticica. Iar el mi-a spus: Ia-o și mănânc-o; și ea îți va amărî pântecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.
Ale meyi ɖe mawudɔla la gbɔ, eye mebiae be wòatsɔ agbalẽ sue la nam. Egblɔ nam be, “Xɔe, eye nàɖui. Atrɔ azu nu veve le wò dɔ me, gake le wò nu me ya la, avivi abe anyitsi ene.”
10 Și am luat cărticica din mâna îngerului și am mâncat-o; și în gura mea a fost dulce ca mierea; și imediat ce am mâncat-o pântecele mi s-a amărât.
Mexɔ agbalẽ sue la le mawudɔla la si, eye meɖui. Evivi le nye nu me abe anyitsi ene, ke esi meɖui vɔ la, etrɔ zu nu veve le nye dɔ me.
11 Și el mi-a spus: Tu trebuie să profețești din nou înaintea multor popoare și națiuni și limbi și împărați.
Eyi edzi gblɔ nam be, “Ele na wò be nàgagblɔ nya ɖi tso ame geɖewo, dukɔwo, gbegbɔgblɔwo kple fiawo ŋuti.”

< Apocolipsa 10 >