Psalmii 95

1 Veniți să cântăm DOMNULUI, să înălțăm sunet de bucurie stâncii salvării noastre.

Kommen, låtom oss höja glädjerop till HERREN, jubel till vår frälsnings klippa.

2 Să venim înaintea lui cu mulțumire și să îi înălțăm sunet de bucurie cu psalmi.

Låtom oss träda fram för hans ansikte med tacksägelse och höja jubel till honom med lovsånger.

3 Căci DOMNUL este un Dumnezeu mare și un Împărat mare deasupra tuturor dumnezeilor.

Ty HERREN är en stor Gud, en stor konung över alla gudar.

4 În mâna lui sunt adâncurile pământului; puterea dealurilor este de asemenea a lui.

Han har jordens djup i sin hand, och bergens höjder äro hans;

5 Marea este a lui și el a făcut-o, și mâinile lui au format uscatul.

hans är havet, ty han har gjort det, och hans händer hava danat det torra.

6 Veniți să ne închinăm și să ne prosternăm, să îngenunchem înaintea DOMNULUI, făcătorul nostru.

Kommen, låtom oss tillbedja och nedfalla, låtom oss knäböja för HERREN, vår skapare.

7 Pentru că el este Dumnezeul nostru; și noi suntem poporul pășunii sale și oile mâinii sale. Astăzi dacă îi veți auzi vocea,

Ty han är vår Gud, och vi äro det folk som han har till sin hjord, vi äro får som stå under hans vård.

8 Nu vă împietriți inimile, ca în provocare și ca în ziua ispitirii în pustie,

O att I villen i dag höra hans röst! Förhärden icke edra hjärtan såsom i Meriba, såsom på Massas dag i öknen,

9 Când părinții voștri m-au ispitit, m-au încercat și au văzut lucrarea mea.

där edra fäder frestade mig, där de prövade mig, fastän de hade sett mina verk.

10 Patruzeci de ani această generație m-a mâhnit și am spus: Acesta este un popor care se rătăcește în inima lor și nu au cunoscut căile mele.

I fyrtio år var det släktet mig till leda, och jag sade: »De äro ett folk som far vilse med sitt hjärta, och de vilja icke veta av mina vägar.»

11 Lor le-am jurat în furia mea că nu vor intra în odihna mea.

Så svor jag då i min vrede: »De skola icke komma in i min vila.»