Psalmii 95

1 Veniți să cântăm DOMNULUI, să înălțăm sunet de bucurie stâncii salvării noastre.

Kommt, laßt uns dem HERRN zujubeln, jauchzen dem Felsen unsers Heils!

2 Să venim înaintea lui cu mulțumire și să îi înălțăm sunet de bucurie cu psalmi.

Laßt uns mit Dank vor sein Angesicht treten, mit Liedern ihm jauchzen!

3 Căci DOMNUL este un Dumnezeu mare și un Împărat mare deasupra tuturor dumnezeilor.

Denn ein großer Gott ist der HERR und ein großer König über alle Götter,

4 În mâna lui sunt adâncurile pământului; puterea dealurilor este de asemenea a lui.

er, in dessen Hand die Tiefen der Erde sind und dem auch die Gipfel der Berge gehören;

5 Marea este a lui și el a făcut-o, și mâinile lui au format uscatul.

er, dem das Meer gehört: er hat’s ja geschaffen, und das Festland: seine Hände haben’s gebildet.

6 Veniți să ne închinăm și să ne prosternăm, să îngenunchem înaintea DOMNULUI, făcătorul nostru.

Kommt, laßt uns anbeten und niederfallen, die Knie beugen vor dem HERRN, unserm Schöpfer!

7 Pentru că el este Dumnezeul nostru; și noi suntem poporul pășunii sale și oile mâinii sale. Astăzi dacă îi veți auzi vocea,

Denn er ist unser Gott, und wir das Volk seiner Weide, die Herde seiner Hand. Möchtet ihr heute doch hören auf seine Stimme:

8 Nu vă împietriți inimile, ca în provocare și ca în ziua ispitirii în pustie,

»Verstockt nicht euer Herz wie bei Meriba, wie am Tage von Massa in der Wüste,

9 Când părinții voștri m-au ispitit, m-au încercat și au văzut lucrarea mea.

woselbst eure Väter mich versuchten, mich prüften, obwohl sie doch sahen mein Tun.

10 Patruzeci de ani această generație m-a mâhnit și am spus: Acesta este un popor care se rătăcește în inima lor și nu au cunoscut căile mele.

Vierzig Jahre hegte ich Abscheu gegen dieses Geschlecht, und sagte: ›Sie sind ein Volk mit irrendem Herzen‹; sie aber wollten von meinen Wegen nichts wissen.

11 Lor le-am jurat în furia mea că nu vor intra în odihna mea.

So schwur ich denn in meinem Zorn: ›Sie sollen nicht eingehn in meine Ruhstatt!‹«