Psalmii 90
1 O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu. Doamne, ai fost locuința noastră în toate generațiile.
Prière de Moïse, l’homme de Dieu. Seigneur, tu as été notre abri d’âge en âge!
2 Înainte ca munții să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu.
Avant que les montagnes fussent nées, avant que fussent créés la terre et le monde, de toute éternité, tu étais le Dieu puissant.
3 Tu întorci pe om la nimicire și spui: Întoarceți-vă, copiii oamenilor.
Tu réduis le faible mortel en poussière, et tu dis: "Rentrez dans la terre, fils de l’homme."
4 Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, și ca o gardă în noapte.
Aussi bien, mille ans sont à tes yeux comme la journée d’hier quand elle est passée, comme une veille dans la nuit.
5 Îi porți precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineața sunt ca iarba care crește;
Tu les fais s’écouler, les hommes, comme un torrent: ils entrent dans le sommeil; le matin, ils sont comme l’herbe qui pousse,
6 Dimineața, înflorește și crește; seara este tăiată, și se ofilește.
le matin, ils fleurissent et poussent, le soir, ils sont fauchés et desséchés.
7 Căci suntem mistuiți prin mânia ta și prin furia ta suntem tulburați.
C’Est que nous périssons par ta colère, et à cause de ton courroux l’épouvante nous emporte.
8 Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre tainice în lumina înfățișării tale.
Tu évoques nos fautes en ta présence, nos défaillances cachées à la lumière de ta face.
9 Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.
Car ainsi tous nos jours disparaissent par ton irritation, nous voyons fuir nos années comme un souffle.
10 Zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; și dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuși puterea lor este muncă și întristare, căci trece repede și noi zburăm.
La durée de notre vie est de soixante-dix ans, et, à la rigueur, de quatre-vingts ans; et tout leur éclat n’est que peine et misère. Car bien vite le fil en est coupé, et nous nous envolons.
11 Cine cunoaște puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, așa este furia ta.
Qui reconnaît le poids de ta colère, mesure ton courroux à la crainte que tu inspires?
12 De aceea învață-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înțelepciune.
Apprends-nous donc à compter nos jours, pour que nous acquérions un cœur ouvert à la sagesse.
13 Întoarce-te, DOAMNE, până când? Și pocăiește-te referitor la servitorii tăi.
Reviens, ô Eternel! Jusques à quand…? Reprends en pitié tes serviteurs.
14 Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm și să ne veselim toate zilele noastre.
Rassasie-nous dès le matin de ta grâce, et nous entonnerons des chants, nous serons dans la joie toute notre vie.
15 Veselește-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit și câți ani am văzut răul.
Donne-nous des jours de satisfaction aussi longs que les jours où tu nous as affligés, que les années où nous avons connu le malheur.
16 Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi și gloria ta copiilor lor.
Que tes œuvres brillent aux yeux de tes serviteurs, ta splendeur aux yeux de leurs enfants!
17 Și să fie asupra noastră frumusețea DOMNULUI Dumnezeul nostru și întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.
Que la bienveillance de l’Eternel, notre Dieu, soit avec nous! Fais prospérer l’œuvre de nos mains; oui, l’œuvre de nos mains, fais-la prospérer.
