Psalmii 90
1 O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu. Doamne, ai fost locuința noastră în toate generațiile.
Prière de Moïse, homme de Dieu. Seigneur, tu as été notre demeure de génération en génération.
2 Înainte ca munții să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu.
Avant que les montagnes soient nées et que tu aies formé la terre et le monde, d’éternité en éternité tu es Dieu.
3 Tu întorci pe om la nimicire și spui: Întoarceți-vă, copiii oamenilor.
Tu fais retourner l’homme jusqu’à la poussière, et tu dis: Retournez, fils des hommes.
4 Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, și ca o gardă în noapte.
Car 1 000 ans, à tes yeux, sont comme le jour d’hier quand il est passé, et comme une veille dans la nuit.
5 Îi porți precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineața sunt ca iarba care crește;
Comme un torrent tu les emportes; ils sont comme un sommeil, – au matin, comme l’herbe qui reverdit:
6 Dimineața, înflorește și crește; seara este tăiată, și se ofilește.
Au matin, elle fleurit et reverdit; le soir on la coupe, et elle sèche.
7 Căci suntem mistuiți prin mânia ta și prin furia ta suntem tulburați.
Car nous sommes consumés par ta colère, et nous sommes épouvantés par ta fureur.
8 Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre tainice în lumina înfățișării tale.
Tu as mis devant toi nos iniquités, devant la lumière de ta face nos [fautes] cachées.
9 Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.
Car tous nos jours s’en vont par ta grande colère; nous consumons nos années comme une pensée.
10 Zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; și dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuși puterea lor este muncă și întristare, căci trece repede și noi zburăm.
Les jours de nos années montent à 70 ans, et si, à cause de la vigueur, ils vont à 80 ans, leur orgueil encore est peine et vanité; car [notre vie] s’en va bientôt, et nous nous envolons.
11 Cine cunoaște puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, așa este furia ta.
Qui connaît la force de ta colère, et, selon ta crainte, ton courroux?
12 De aceea învață-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înțelepciune.
Enseigne-nous ainsi à compter nos jours, afin que nous en acquérions un cœur sage.
13 Întoarce-te, DOAMNE, până când? Și pocăiește-te referitor la servitorii tăi.
Éternel! retourne-toi. – Jusques à quand? – Et repens-toi à l’égard de tes serviteurs.
14 Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm și să ne veselim toate zilele noastre.
Rassasie-nous, au matin, de ta bonté; et nous chanterons de joie, et nous nous réjouirons tous nos jours.
15 Veselește-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit și câți ani am văzut răul.
Réjouis-nous selon les jours où tu nous as affligés, selon les années où nous avons vu des maux.
16 Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi și gloria ta copiilor lor.
Que ton œuvre apparaisse à tes serviteurs, et ta majesté à leurs fils.
17 Și să fie asupra noastră frumusețea DOMNULUI Dumnezeul nostru și întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.
Et que la gratuité du Seigneur, notre Dieu, soit sur nous; et établis sur nous l’œuvre de nos mains: oui, l’œuvre de nos mains, établis-la.
