Psalmii 90
1 O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu. Doamne, ai fost locuința noastră în toate generațiile.
“BOOK IV. A prayer of Moses, the man of God.” LORD! thou hast been our dwelling-place In all generations!
2 Înainte ca munții să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul și lumea, chiar din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu.
Before the mountains were brought forth, Or ever thou hadst formed the earth and the world, Even from everlasting to everlasting thou art God!
3 Tu întorci pe om la nimicire și spui: Întoarceți-vă, copiii oamenilor.
But man thou turnest again to dust, And sayst, “Return, ye children of men!”
4 Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, și ca o gardă în noapte.
For a thousand years are, in thy sight, As yesterday when it is past, And as a watch in the night.
5 Îi porți precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineața sunt ca iarba care crește;
Thou carriest him away as with a flood; He is a dream; In the morning he springeth up like grass,
6 Dimineața, înflorește și crește; seara este tăiată, și se ofilește.
Which flourisheth and shooteth up in the morning, And in the evening is cut down, and withered.
7 Căci suntem mistuiți prin mânia ta și prin furia ta suntem tulburați.
For we are consumed by thine anger, And by thy wrath are we destroyed.
8 Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre tainice în lumina înfățișării tale.
Thou settest our iniquities before thee, Our secret sins in the light of thy countenance.
9 Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.
By reason of thine anger all our days vanish away; We spend our years like a thought.
10 Zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; și dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuși puterea lor este muncă și întristare, căci trece repede și noi zburăm.
The days of our life are threescore years and ten, And, by reason of strength, may be fourscore years: Yet is the pride of them weariness and sorrow; For it vanisheth swiftly, and we fly away.
11 Cine cunoaște puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, așa este furia ta.
Yet who attendeth to the power of thine anger? Who with due reverence regardeth thine indignation?
12 De aceea învață-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înțelepciune.
Teach us so to number our days, That we may apply our hearts to wisdom!
13 Întoarce-te, DOAMNE, până când? Și pocăiește-te referitor la servitorii tăi.
Desist, O LORD! How long—? Have compassion upon thy servants!
14 Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm și să ne veselim toate zilele noastre.
Satisfy us speedily with thy mercy, That we may rejoice and be glad all our days!
15 Veselește-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit și câți ani am văzut răul.
Make us glad according to the time in which thou hast afflicted us; According to the years in which we have seen adversity!
16 Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi și gloria ta copiilor lor.
Let thy deeds be known to thy servants, And thy glory to their children!
17 Și să fie asupra noastră frumusețea DOMNULUI Dumnezeul nostru și întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.
Let the favor of the LORD our God be upon us, And establish for us the work of our hands; Yea, the work of our hands, establish thou it!
