< Psalmii 9 >
1 Mai marelui muzician, conform melodiei mutlaben, un psalm al lui David. Te voi lăuda, DOAMNE, cu întreaga mea inimă; voi istorisi toate lucrările tale minunate.
Hvalim te, Gospode, iz svega srca svojega, kazujem sva èudesa tvoja.
2 Mă voi veseli și mă voi bucura în tine; voi cânta laudă numelui tău, O, tu, cel Preaînalt.
Radujem se i veselim se o tebi, pjevam imenu tvojemu, višnji!
3 După ce dușmanii mei vor da înapoi, vor cădea și vor pieri la prezența ta,
Neprijatelji se moji vratiše natrag, spotakoše se i nesta ih ispred lica tvojega;
4 Pentru că ai susținut dreptul meu și cauza mea; ai șezut pe tron, judecând drept.
Jer si svršio sud moj i odbranio me; sio si na prijesto, sudija pravedni.
5 Ai mustrat păgânii, ai nimicit pe cei stricați, le-ai șters numele pentru totdeauna și întotdeauna.
Rasrdio si se na narode i ubio bezbožnika, ime si im zatro dovijeka, zasvagda.
6 O, dușmanule! Distrugerile s-au sfârșit pentru totdeauna; ai distrus cetăți și amintirea lor a pierit cu ele.
Neprijatelju nesta maèeva sasvijem; gradove ti si razvalio; pogibe spomen njihov.
7 Dar DOMNUL va dăinui pentru totdeauna; și-a pregătit tronul său pentru judecată.
Ali Gospod uvijek živi; spremio je za sud prijesto svoj.
8 Și va judeca lumea în dreptate, în integritate va administra judecată popoarelor.
On æe suditi vasionome svijetu po pravdi, usudiæe narodima pravo.
9 DOMNUL va fi de asemenea un loc de scăpare pentru cel oprimat, un loc de scăpare în timpuri de necaz.
Gospod je utoèište ubogome, utoèište u nevolji.
10 Și cei ce cunosc numele tău își vor pune încrederea în tine, pentru că tu, DOAMNE, nu ai părăsit pe cei ce te caută.
U tebe se uzdaju koji znaju ime tvoje, jer ne ostavljaš onijeh koji te traže, Gospode!
11 Cântați laude DOMNULUI care locuiește în Sion; vestiți între popoare facerile lui.
Pojte Gospodu, koji živi na Sionu; kazujte narodu djela njegova;
12 Când cercetează vărsarea de sânge, își amintește de ei, el nu uită strigătul celui umil.
Jer on osveæuje krv, pamti je; ne zaboravlja jauka nevoljnijeh.
13 Ai milă de mine, DOAMNE, privește tulburarea mea din partea celor ce mă urăsc, tu, care mă ridici de la porțile morții,
Smiluj se na me, Gospode; pogledaj kako stradam od neprijatelja svojih, ti, koji me podižeš od vrata smrtnijeh,
14 Ca să istorisesc toată lauda ta în porțile fiicei Sionului; mă voi bucura în salvarea ta.
Da bih kazivao sve hvale tvoje na vratima kæeri Sionove, i slavio spasenje tvoje.
15 Păgânii sunt scufundați în groapa pe care au făcut-o; piciorul le este prins în plasa pe care au ascuns-o.
Popadaše narodi u jamu, koju su iskopali; u zamku, koju su sami namjestili, uhvati se noga njihova.
16 DOMNUL este cunoscut prin judecata pe care o face; cel stricat este prins în lucrarea propriilor mâini. (Higaion, Selah)
Poznaše Gospoda; on je sudio; u djela ruku svojih zaplete se bezbožnik.
17 Cei stricați vor fi întorși în iad împreună cu toate națiunile care uită pe Dumnezeu. (Sheol )
Vratiæe se u pakao bezbožnici, svi narodi koji zaboravljaju Boga; (Sheol )
18 Căci cei nevoiași nu vor fi uitați întotdeauna; speranța celor săraci nu va pieri pentru totdeauna.
Jer neæe svagda biti zaboravljen ubogi, i nada nevoljnicima neæe nigda poginuti.
19 Ridică-te, DOAMNE, să nu învingă omul; să fie judecați păgânii înaintea ta.
Ustani, Gospode, da se ne posili èovjek, i da prime narodi sud pred tobom.
20 Umple-i de groază, DOAMNE, ca națiunile să știe că ele însele sunt doar oameni. (Selah)
Pusti, Gospode, strah na njih; neka poznadu narodi da su ljudi.