Psalmii 88
1 O cântare sau un psalm pentru fiii lui Core, mai marelui muzician, „Mahalat Leanot”, Maschil al lui Heman ezrahitul. DOAMNE Dumnezeul salvării mele, am strigat zi și noapte înaintea ta,
Éternel, Dieu de ma délivrance, je crie jour et nuit devant toi.
2 Să ajungă rugăciunea mea înaintea ta, apleacă-ți urechea la strigătul meu,
Que ma prière parvienne en ta présence; incline ton oreille à mon cri.
Car mon âme est rassasiée de maux, et ma vie touche au séjour des morts. (Sheol h7585)
4 Sunt socotit cu cei ce coboară în groapă, sunt ca un om fără putere,
Je suis compté parmi ceux qui descendent dans la fosse; je suis comme un homme sans vigueur,
5 Liber printre morți, asemenea celor întinși în mormânt, de care nu îți mai amintești, iar ei sunt stârpiți de mâna ta.
Gisant parmi les morts, tel que les blessés à mort, qui sont couchés dans le tombeau, dont tu ne te souviens plus, et qui sont séparés de ta main.
6 M-ai pus în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.
Tu m'as mis dans la fosse la plus basse, dans les lieux ténébreux, dans les abîmes.
7 Furia ta apasă greu peste mine, și tu m-ai chinuit cu toate valurile tale. (Selah)
Ta colère pèse sur moi, et tu m'accables de tous tes flots. (Sélah)
8 Ai îndepărtat pe cunoscuții mei de mine; m-ai făcut urâciune pentru ei, sunt închis și nu pot ieși.
Tu as éloigné de moi ceux que je connais; tu m'as rendu pour eux un objet d'horreur; je suis enfermé et je ne puis sortir.
9 Ochiul meu jelește din cauza nenorocirii, DOAMNE, te-am chemat zilnic, mi-am întins mâinile spre tine.
Mon œil se consume par l'affliction; je t'invoque, ô Éternel, tous les jours; j'étends mes mains vers toi.
10 Vei arăta tu minuni celor morți? Se vor ridica morții să te laude? (Selah)
Feras-tu quelque merveille pour les morts? Ou les trépassés se lèveront-ils pour te louer? (Sélah)
11 Va fi bunătatea ta iubitoare vestită în mormânt? Sau credincioșia ta în nimicire?
Annoncera-t-on ta bonté dans le tombeau, et ta fidélité dans l'abîme?
12 Vor fi minunile tale cunoscute în întuneric și dreptatea ta în țara uitării?
Connaîtra-t-on tes merveilles dans les ténèbres, et ta justice dans la terre d'oubli?
13 Dar spre tine am strigat eu, DOAMNE; și dimineața rugăciunea mea te va întâmpina.
Et moi, Éternel, je crie à toi; ma prière te prévient dès le matin.
14 DOAMNE, de ce îmi lepezi tu sufletul? De ce îți ascunzi fața de la mine?
Éternel, pourquoi rejettes-tu mon âme, et me caches-tu ta face?
15 Eu sunt nenorocit și gata să mor din tinerețe, în timp ce sufăr terorile tale sunt buimăcit.
Je suis affligé et comme expirant dès ma jeunesse; je suis chargé de tes terreurs, je suis éperdu.
16 Furia ta înverșunată trece peste mine; spaimele tale m-au stârpit.
Tes fureurs ont passé sur moi; tes épouvantes me tuent.
17 Au venit în jurul meu zilnic ca apa; m-au încercuit împreună.
Elles m'environnent comme des eaux chaque jour; elles m'enveloppent toutes à la fois.
18 Pe iubit și pe prieten l-ai îndepărtat de mine și pe cunoscuții mei în întuneric.
Tu as éloigné de moi amis et compagnons; ceux que je connais, ce sont les ténèbres.
