Psalmii 88
1 O cântare sau un psalm pentru fiii lui Core, mai marelui muzician, „Mahalat Leanot”, Maschil al lui Heman ezrahitul. DOAMNE Dumnezeul salvării mele, am strigat zi și noapte înaintea ta,
A SONG. A PSALM OF THE SONS OF KORAH. TO THE OVERSEER. [SET] ON “SICKNESS TO AFFLICT.” AN INSTRUCTION OF HEMAN THE EZRAHITE. O YHWH, God of my salvation, Daily I have cried, nightly before You,
2 Să ajungă rugăciunea mea înaintea ta, apleacă-ți urechea la strigătul meu,
My prayer comes in before You, Incline Your ear to my loud cry,
For my soul has been full of evils, And my life has come to Sheol. (Sheol h7585)
4 Sunt socotit cu cei ce coboară în groapă, sunt ca un om fără putere,
I have been reckoned with those going down [to] the pit, I have been as a man without strength.
5 Liber printre morți, asemenea celor întinși în mormânt, de care nu îți mai amintești, iar ei sunt stârpiți de mâna ta.
Among the dead—free, As pierced ones lying in the grave, Whom You have not remembered anymore, Indeed, they have been cut off by Your hand.
6 M-ai pus în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.
You have put me in the lowest pit, In dark places, in depths.
7 Furia ta apasă greu peste mine, și tu m-ai chinuit cu toate valurile tale. (Selah)
Your fury has lain on me, And You have afflicted [with] all Your breakers. (Selah)
8 Ai îndepărtat pe cunoscuții mei de mine; m-ai făcut urâciune pentru ei, sunt închis și nu pot ieși.
You have put my acquaintance far from me, You have made me an abomination to them, Shut up—I do not go forth.
9 Ochiul meu jelește din cauza nenorocirii, DOAMNE, te-am chemat zilnic, mi-am întins mâinile spre tine.
My eye has grieved because of affliction, I called You, O YHWH, all the day, I have spread out my hands to You.
10 Vei arăta tu minuni celor morți? Se vor ridica morții să te laude? (Selah)
Do You do wonders to the dead? Does Rephaim rise? Do they thank You? (Selah)
11 Va fi bunătatea ta iubitoare vestită în mormânt? Sau credincioșia ta în nimicire?
Is Your kindness recounted in the grave? Your faithfulness in destruction?
12 Vor fi minunile tale cunoscute în întuneric și dreptatea ta în țara uitării?
Are Your wonders known in the darkness? And Your righteousness in the land of forgetfulness?
13 Dar spre tine am strigat eu, DOAMNE; și dimineața rugăciunea mea te va întâmpina.
And I, to You, O YHWH, I have cried, And in the morning my prayer comes before You.
14 DOAMNE, de ce îmi lepezi tu sufletul? De ce îți ascunzi fața de la mine?
Why, O YHWH, do You cast off my soul? You hide Your face from me.
15 Eu sunt nenorocit și gata să mor din tinerețe, în timp ce sufăr terorile tale sunt buimăcit.
I [am] afflicted, and expiring from youth, I have borne Your terrors—I pine away.
16 Furia ta înverșunată trece peste mine; spaimele tale m-au stârpit.
Your wrath has passed over me, Your terrors have cut me off,
17 Au venit în jurul meu zilnic ca apa; m-au încercuit împreună.
They have surrounded me as waters all the day, They have gone around against me together,
18 Pe iubit și pe prieten l-ai îndepărtat de mine și pe cunoscuții mei în întuneric.
You have put lover and friend far from me, My acquaintance [is] the place of darkness!
