Psalmii 88
1 O cântare sau un psalm pentru fiii lui Core, mai marelui muzician, „Mahalat Leanot”, Maschil al lui Heman ezrahitul. DOAMNE Dumnezeul salvării mele, am strigat zi și noapte înaintea ta,
“A song or psalm of the sons of Korach, to the chief musician upon Machalath-le'annoth, a Maskil of Heman the Ezrachite.” O Lord the God of my salvation, by day do I cry, [and] at night I am before thee.
2 Să ajungă rugăciunea mea înaintea ta, apleacă-ți urechea la strigătul meu,
Let my prayer come unto thy presence; incline thy ear unto my entreaty.
For my soul is sated with troubles; and my life draweth nigh unto the nether world. (Sheol h7585)
4 Sunt socotit cu cei ce coboară în groapă, sunt ca un om fără putere,
I am counted with those that descend into the pit; I am become as a man without vigor:
5 Liber printre morți, asemenea celor întinși în mormânt, de care nu îți mai amintești, iar ei sunt stârpiți de mâna ta.
Free among the dead, like the slain that dwell in the grave, whom thou rememberest no more; and those that are cut off by thy hand.
6 M-ai pus în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.
Thou hast laid me in the pit of the lower world, in darkness, in the depths.
7 Furia ta apasă greu peste mine, și tu m-ai chinuit cu toate valurile tale. (Selah)
Upon me lieth heavily thy fury, and with all thy billows hast thou afflicted me. (Selah)
8 Ai îndepărtat pe cunoscuții mei de mine; m-ai făcut urâciune pentru ei, sunt închis și nu pot ieși.
Thou hast removed my acquaintances far from me; thou hast rendered me an abomination unto them: I am imprisoned, and I cannot go forth.
9 Ochiul meu jelește din cauza nenorocirii, DOAMNE, te-am chemat zilnic, mi-am întins mâinile spre tine.
My eye languisheth by reason of affliction: I call on thee, O Lord, every day, I stretch out unto thee my hands.
10 Vei arăta tu minuni celor morți? Se vor ridica morții să te laude? (Selah)
Wilt thou display wonders to the dead? shall the departed arise [and] thank thee? (Selah)
11 Va fi bunătatea ta iubitoare vestită în mormânt? Sau credincioșia ta în nimicire?
Shall thy kindness be related in the grave? thy faithfulness in the place of corruption?
12 Vor fi minunile tale cunoscute în întuneric și dreptatea ta în țara uitării?
Shall thy wonders be acknowledged in the darkness? and thy righteousness in the land of forgetfulness?
13 Dar spre tine am strigat eu, DOAMNE; și dimineața rugăciunea mea te va întâmpina.
Yet I cry indeed aloud unto thee, O Lord; and in the morning shall my prayer come before thee.
14 DOAMNE, de ce îmi lepezi tu sufletul? De ce îți ascunzi fața de la mine?
Why, O Lord, wilt thou cast off my soul? [why] wilt thou hide thy face from me?
15 Eu sunt nenorocit și gata să mor din tinerețe, în timp ce sufăr terorile tale sunt buimăcit.
I am afflicted and perishing from my youth up: I bear thy terrors, I am distracted.
16 Furia ta înverșunată trece peste mine; spaimele tale m-au stârpit.
Over me have the fires of thy wrath passed; thy terrors have destroyed me;
17 Au venit în jurul meu zilnic ca apa; m-au încercuit împreună.
They encompass me like water all the time; they have closed in round about me together.
18 Pe iubit și pe prieten l-ai îndepărtat de mine și pe cunoscuții mei în întuneric.
Thou hast removed far from me lover and friend, my acquaintances [are in] darkness.
