< Psalmii 88 >
1 O cântare sau un psalm pentru fiii lui Core, mai marelui muzician, „Mahalat Leanot”, Maschil al lui Heman ezrahitul. DOAMNE Dumnezeul salvării mele, am strigat zi și noapte înaintea ta,
A song or Psalme of Heman the Ezrahite to give instruction, committed to the sonnes of Korah for him that excelleth upon Malath Leannoth. O Lord God of my saluation, I cry day and night before thee.
2 Să ajungă rugăciunea mea înaintea ta, apleacă-ți urechea la strigătul meu,
Let my prayer enter into thy presence: incline thine eare vnto my cry.
3 Fiindcă sufletul meu este plin de tulburări și viața mea se apropie de mormânt. (Sheol )
For my soule is filled with euils, and my life draweth neere to the graue. (Sheol )
4 Sunt socotit cu cei ce coboară în groapă, sunt ca un om fără putere,
I am counted among them that go downe vnto the pit, and am as a man without strength:
5 Liber printre morți, asemenea celor întinși în mormânt, de care nu îți mai amintești, iar ei sunt stârpiți de mâna ta.
Free among the dead, like the slaine lying in the graue, whome thou remembrest no more, and they are cut off from thine hand.
6 M-ai pus în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.
Thou hast layde me in the lowest pit, in darkenes, and in the deepe.
7 Furia ta apasă greu peste mine, și tu m-ai chinuit cu toate valurile tale. (Selah)
Thine indignation lyeth vpon me, and thou hast vexed me with all thy waues. (Selah)
8 Ai îndepărtat pe cunoscuții mei de mine; m-ai făcut urâciune pentru ei, sunt închis și nu pot ieși.
Thou hast put away mine acquaintance farre from me, and made mee to be abhorred of them: I am shut vp, and cannot get foorth.
9 Ochiul meu jelește din cauza nenorocirii, DOAMNE, te-am chemat zilnic, mi-am întins mâinile spre tine.
Mine eye is sorowfull through mine affliction: Lord, I call dayly vpon thee: I stretch out mine hands vnto thee.
10 Vei arăta tu minuni celor morți? Se vor ridica morții să te laude? (Selah)
Wilt thou shewe a miracle to the dead? or shall the dead rise and prayse thee? (Selah)
11 Va fi bunătatea ta iubitoare vestită în mormânt? Sau credincioșia ta în nimicire?
Shall thy louing kindenes be declared in the graue? or thy faithfulnes in destruction?
12 Vor fi minunile tale cunoscute în întuneric și dreptatea ta în țara uitării?
Shall thy wonderous workes be knowen in the darke? and thy righteousnes in the land of obliuion?
13 Dar spre tine am strigat eu, DOAMNE; și dimineața rugăciunea mea te va întâmpina.
But vnto thee haue I cryed, O Lord, and early shall my prayer come before thee.
14 DOAMNE, de ce îmi lepezi tu sufletul? De ce îți ascunzi fața de la mine?
Lord, why doest thou reiect my soule, and hidest thy face from me?
15 Eu sunt nenorocit și gata să mor din tinerețe, în timp ce sufăr terorile tale sunt buimăcit.
I am afflicted and at the point of death: from my youth I suffer thy terrours, doubting of my life.
16 Furia ta înverșunată trece peste mine; spaimele tale m-au stârpit.
Thine indignations goe ouer me, and thy feare hath cut me off.
17 Au venit în jurul meu zilnic ca apa; m-au încercuit împreună.
They came round about me dayly like water, and compassed me together.
18 Pe iubit și pe prieten l-ai îndepărtat de mine și pe cunoscuții mei în întuneric.
My louers and friends hast thou put away from me, and mine acquaintance hid themselues.