< Psalmii 81 >
1 Mai marelui muzician, pe o harpă ghitită, un psalm al lui Asaf. Cântați tare lui Dumnezeu, tăria noastră; înălțați sunet de bucurie către Dumnezeul lui Iacob.
Al maestro de coro. Por el tono de Hagghittoth (los lagares). De Asaf. Regocijémonos delante de Dios, nuestro Auxiliador; aclamad con júbilo al Dios de Jacob.
2 Înălțați un psalm și aduceți tamburina, plăcuta harpă cu psalterionul.
Entonad himnos al son del címbalo, la cítara armoniosa y el salterio.
3 Sunați trâmbița la luna nouă, la timpul rânduit, în ziua solemnei noastre sărbători.
Tocad la trompeta en el novilunio y en el plenilunio, nuestro día de fiesta.
4 Căci acesta a fost un statut pentru Israel și o lege a Dumnezeului lui Iacob.
Porque esta es ley en Israel, prescripción del Dios de Jacob.
5 El a rânduit aceasta în Iosif ca mărturie, când a ieșit traversând țara Egiptului, unde eu am auzit o limbă pe care nu am înțeles-o.
Como rito recordatorio, la impuso Él a José, cuando salió (Él) contra la tierra de Egipto. Oyó entonces (este) lenguaje nunca escuchado:
6 Am îndepărtat povara de pe umărul său, mâinile lui au scăpat de coșuri.
“Libré sus hombros de la carga, y sus manos dejaron los cestos.
7 Ai chemat în tulburare și te-am eliberat; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului, te-am încercat la apele din Meriba. (Selah)
En la tribulación me llamaste, y Yo te saqué; te respondí escondido en la nube tempestuosa, te probé en las aguas de Meribá.
8 Ascultă, poporul meu, și îți voi mărturisi; Israele, dacă îmi vei da ascultare,
Oye, pueblo mío, quiero amonestarte. ¡Ojalá me escucharas, oh Israel!
9 Să nu fie niciun dumnezeu străin în tine; nici să nu te închini vreunui dumnezeu străin.
No haya en ti ningún otro Dios; no te encorves ante un dios ajeno.
10 Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a adus din țara Egiptului, deschide-ți gura larg și o voi umple.
Soy Yo Yahvé el Dios tuyo, que te saqué de la tierra de Egipto. Abre bien tu boca, y Yo la llenaré.
11 Dar poporul meu a refuzat să dea ascultare vocii mele; și Israel m-a refuzat.
Pero mi pueblo no escuchó mi voz, e Israel no me obedeció.
12 Așa că i-am dat poftei inimilor lor și au umblat în propriile lor sfaturi.
Por eso los entregué a la dureza de su corazón: a que anduvieran según sus apetitos.
13 O, dacă poporul meu mi-ar fi dat ascultare și Israel ar fi umblat în căile mele!
¡Ah, si mi pueblo me oyera! ¡Si Israel siguiera mis caminos!
14 Îndată aș fi supus pe dușmanii lor și mi-aș fi întors mâna împotriva potrivnicilor lor.
Cuán pronto humillaría Yo a sus enemigos, y extendería mi mano contra sus adversarios.
15 Cei ce îl urăsc pe DOMNUL i s-ar fi supus, iar timpul lor ar fi dăinuit pentru totdeauna.
Los que odian a Dios le rendirían homenaje, y su destino estaría fijado para siempre.
16 El i-ar fi hrănit de asemenea cu grăsimea grâului, și te-aș fi săturat cu miere din stâncă.
Yo le daría a comer la flor del trigo y lo saciaría con miel de la peña.”