Psalmii 81

1 Mai marelui muzician, pe o harpă ghitită, un psalm al lui Asaf. Cântați tare lui Dumnezeu, tăria noastră; înălțați sunet de bucurie către Dumnezeul lui Iacob.

Al maestro del coro. Su «I torchi...». Di Asaf. Esultate in Dio, nostra forza, acclamate al Dio di Giacobbe.

2 Înălțați un psalm și aduceți tamburina, plăcuta harpă cu psalterionul.

Intonate il canto e suonate il timpano, la cetra melodiosa con l'arpa.

3 Sunați trâmbița la luna nouă, la timpul rânduit, în ziua solemnei noastre sărbători.

Suonate la tromba nel plenilunio, nostro giorno di festa.

4 Căci acesta a fost un statut pentru Israel și o lege a Dumnezeului lui Iacob.

Questa è una legge per Israele, un decreto del Dio di Giacobbe.

5 El a rânduit aceasta în Iosif ca mărturie, când a ieșit traversând țara Egiptului, unde eu am auzit o limbă pe care nu am înțeles-o.

Lo ha dato come testimonianza a Giuseppe, quando usciva dal paese d'Egitto. Un linguaggio mai inteso io sento:

6 Am îndepărtat povara de pe umărul său, mâinile lui au scăpat de coșuri.

«Ho liberato dal peso la sua spalla, le sue mani hanno deposto la cesta.

7 Ai chemat în tulburare și te-am eliberat; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului, te-am încercat la apele din Meriba. (Selah)

Hai gridato a me nell'angoscia e io ti ho liberato, avvolto nella nube ti ho dato risposta, ti ho messo alla prova alle acque di Meriba.

8 Ascultă, poporul meu, și îți voi mărturisi; Israele, dacă îmi vei da ascultare,

Ascolta, popolo mio, ti voglio ammonire; Israele, se tu mi ascoltassi!

9 Să nu fie niciun dumnezeu străin în tine; nici să nu te închini vreunui dumnezeu străin.

Non ci sia in mezzo a te un altro dio e non prostrarti a un dio straniero.

10 Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a adus din țara Egiptului, deschide-ți gura larg și o voi umple.

Sono io il Signore tuo Dio, che ti ho fatto uscire dal paese d'Egitto; apri la tua bocca, la voglio riempire.

11 Dar poporul meu a refuzat să dea ascultare vocii mele; și Israel m-a refuzat.

Ma il mio popolo non ha ascoltato la mia voce, Israele non mi ha obbedito.

12 Așa că i-am dat poftei inimilor lor și au umblat în propriile lor sfaturi.

L'ho abbandonato alla durezza del suo cuore, che seguisse il proprio consiglio.

13 O, dacă poporul meu mi-ar fi dat ascultare și Israel ar fi umblat în căile mele!

Se il mio popolo mi ascoltasse, se Israele camminasse per le mie vie!

14 Îndată aș fi supus pe dușmanii lor și mi-aș fi întors mâna împotriva potrivnicilor lor.

Subito piegherei i suoi nemici e contro i suoi avversari porterei la mia mano.

15 Cei ce îl urăsc pe DOMNUL i s-ar fi supus, iar timpul lor ar fi dăinuit pentru totdeauna.

I nemici del Signore gli sarebbero sottomessi e la loro sorte sarebbe segnata per sempre;

16 El i-ar fi hrănit de asemenea cu grăsimea grâului, și te-aș fi săturat cu miere din stâncă.

li nutrirei con fiore di frumento, li sazierei con miele di roccia».