Psalmii 81
1 Mai marelui muzician, pe o harpă ghitită, un psalm al lui Asaf. Cântați tare lui Dumnezeu, tăria noastră; înălțați sunet de bucurie către Dumnezeul lui Iacob.
Dem Musikmeister, nach der Keltertreterweise; von Asaph. Singt jubelnd dem Gott, der unsre Stärke ist,
2 Înălțați un psalm și aduceți tamburina, plăcuta harpă cu psalterionul.
Stimmt Lobgesang an und laßt die Pauken erschallen, die liebliche Zither mitsamt der Harfe!
3 Sunați trâmbița la luna nouă, la timpul rânduit, în ziua solemnei noastre sărbători.
Stoßt am Neumond in die Posaune, beim Vollmond zur Feier unsres Festes!
4 Căci acesta a fost un statut pentru Israel și o lege a Dumnezeului lui Iacob.
Denn so ist es Satzung für Israel, ein Gebot des Gottes Jakobs;
5 El a rânduit aceasta în Iosif ca mărturie, când a ieșit traversând țara Egiptului, unde eu am auzit o limbă pe care nu am înțeles-o.
als Gesetz hat er’s für Joseph verordnet, als er auszog gegen Ägyptenland. – Eine Sprache, die ich bisher nicht gekannt, vernehme ich:
6 Am îndepărtat povara de pe umărul său, mâinile lui au scăpat de coșuri.
»Ich hab’ seine Schulter der Last entzogen, seine Hände sind des Tragkorbs ledig geworden.
7 Ai chemat în tulburare și te-am eliberat; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului, te-am încercat la apele din Meriba. (Selah)
Als du riefst in der Drangsal, erlöste ich dich, erhörte dich in der Hülle der Donnerwolke, prüfte dich am Haderwasser. (SELA)
8 Ascultă, poporul meu, și îți voi mărturisi; Israele, dacă îmi vei da ascultare,
›Höre, mein Volk, ich will dich warnen! o Israel, möchtest du mir doch gehorchen!
9 Să nu fie niciun dumnezeu străin în tine; nici să nu te închini vreunui dumnezeu străin.
Kein fremder Gott soll unter dir sein, vor keinem Gott des Auslands darfst du dich niederwerfen!
10 Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a adus din țara Egiptului, deschide-ți gura larg și o voi umple.
Ich, der HERR, bin dein Gott, der dich heraufgeführt aus Ägyptenland: tu deinen Mund weit auf, so will ich ihn füllen!‹
11 Dar poporul meu a refuzat să dea ascultare vocii mele; și Israel m-a refuzat.
Doch mein Volk hat nicht gehört auf meine Stimme, und Israel ist mir nicht zu Willen gewesen.
12 Așa că i-am dat poftei inimilor lor și au umblat în propriile lor sfaturi.
Da hab ich sie preisgegeben dem Starrsinn ihres Herzens: sie sollten nach ihren eignen Gedanken wandeln.
13 O, dacă poporul meu mi-ar fi dat ascultare și Israel ar fi umblat în căile mele!
O wollte mein Volk doch mir gehorchen, Israel doch wandeln auf meinen Wegen!
14 Îndată aș fi supus pe dușmanii lor și mi-aș fi întors mâna împotriva potrivnicilor lor.
Wie bald würde ich ihre Feinde beugen und gegen ihre Dränger kehren meine Hand!
15 Cei ce îl urăsc pe DOMNUL i s-ar fi supus, iar timpul lor ar fi dăinuit pentru totdeauna.
Die da hassen den HERRN, die müßten ihm schmeicheln, und ihre Gerichtszeit sollte ewig währen.
16 El i-ar fi hrănit de asemenea cu grăsimea grâului, și te-aș fi săturat cu miere din stâncă.
Doch ihn wollt’ ich nähren mit dem Mark des Weizens, dich sättigen aus dem Felsen mit Honig.«
