< Psalmii 81 >
1 Mai marelui muzician, pe o harpă ghitită, un psalm al lui Asaf. Cântați tare lui Dumnezeu, tăria noastră; înălțați sunet de bucurie către Dumnezeul lui Iacob.
To the Chief Musician. On "the Gittith." Asaph’s. Shout ye for joy, unto God our strength, Sound the note of triumph, to the God of Jacob;
2 Înălțați un psalm și aduceți tamburina, plăcuta harpă cu psalterionul.
Raise a melody, and strike the timbrel, The lyre so sweet, with the harp:
3 Sunați trâmbița la luna nouă, la timpul rânduit, în ziua solemnei noastre sărbători.
Blow, at the new moon, the horn, At the full moon, for the day of our sacred festival:
4 Căci acesta a fost un statut pentru Israel și o lege a Dumnezeului lui Iacob.
For, a statute to Israel, it is, A regulation, by the God of Jacob;
5 El a rânduit aceasta în Iosif ca mărturie, când a ieșit traversând țara Egiptului, unde eu am auzit o limbă pe care nu am înțeles-o.
A testimony in Joseph, he appointed it, When he went forth over the land of Egypt: A language I liked not, used I to hear;
6 Am îndepărtat povara de pe umărul său, mâinile lui au scăpat de coșuri.
I took away, from the burden, his shoulder, his hands, from the clay, were set free.
7 Ai chemat în tulburare și te-am eliberat; ți-am răspuns în locul tainic al tunetului, te-am încercat la apele din Meriba. (Selah)
In distress, thou didst cry, and I delivered thee, —I answered thee, within a hiding-place of thunder, I proved thee by the waters of Meribah. (Selah)
8 Ascultă, poporul meu, și îți voi mărturisi; Israele, dacă îmi vei da ascultare,
Hear, O my people, and I will adjure thee, O Israel, if thou wilt hearken unto me!
9 Să nu fie niciun dumnezeu străin în tine; nici să nu te închini vreunui dumnezeu străin.
There shall not be, within thee, a foreign GOD, —Neither shalt thou bow down to a strange GOD:
10 Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a adus din țara Egiptului, deschide-ți gura larg și o voi umple.
I, Yahweh, am thy God, Who brought thee up out of the land of Egypt, —Open wide thy mouth, that I may fill it.
11 Dar poporul meu a refuzat să dea ascultare vocii mele; și Israel m-a refuzat.
But my people, hearkened not, unto my voice, Even, Israel, inclined not unto me.
12 Așa că i-am dat poftei inimilor lor și au umblat în propriile lor sfaturi.
So then I let them go on in the stubbornness of their own heart, They might walk in their own counsels!
13 O, dacă poporul meu mi-ar fi dat ascultare și Israel ar fi umblat în căile mele!
If, my people, were hearkening unto me, [If, ] Israel, in my ways, would walk,
14 Îndată aș fi supus pe dușmanii lor și mi-aș fi întors mâna împotriva potrivnicilor lor.
Right soon, their foes, would I subdue, And, against their adversaries, would I turn my hand:
15 Cei ce îl urăsc pe DOMNUL i s-ar fi supus, iar timpul lor ar fi dăinuit pentru totdeauna.
The haters of Yahweh, should come cringing unto him, Then let their own good time be age-abiding!
16 El i-ar fi hrănit de asemenea cu grăsimea grâului, și te-aș fi săturat cu miere din stâncă.
Then would he feed them from the marrow of the wheat, Yea, out of the rock—with honey, would I satisfy thee.