< Psalmii 80 >
1 Mai marelui muzician ca și „Crinul Mărturiei”, Un psalm al lui Asaf. Deschide urechea Păstorul lui Israel, tu, care conduci pe Iosif ca pe o turmă; tu, care locuiești între heruvimi, strălucește!
Psalmus, in finem, pro iis, qui commutabuntur, testimonium Asaph. Qui regis Israel, intende: qui deducis velut ovem Ioseph. Qui sedes super cherubim, manifestare
2 Stârnește-ți puterea înaintea lui Efraim și Beniamin și Manase și vino, salvează-ne.
coram Ephraim, Beniamin, et Manasse. Excita potentiam tuam, et veni, ut salvos facias nos.
3 Întoarce-ne, Dumnezeule, și fă să strălucească fața ta; și vom fi salvați.
Deus converte nos: et ostende faciem tuam, et salvi erimus.
4 DOAMNE Dumnezeul oștirilor, până când te vei mânia pe rugăciunea poporului tău?
Domine Deus virtutum, quousque irasceris super orationem servi tui?
5 Tu îi hrănești cu pâinea lacrimilor; și din plin le dai lacrimi să bea.
Cibabis nos pane lacrymarum: et potum dabis nobis in lacrymis in mensura?
6 Ne faci o ceartă pentru vecinii noștri și dușmanii noștri râd între ei.
Posuisti nos in contradictionem vicinis nostris: et inimici nostri subsannaverunt nos.
7 Întoarce-ne din nou, Dumnezeul oștirilor, și fă să strălucească fața ta și vom fi salvați.
Deus virtutum converte nos: et ostende faciem tuam: et salvi erimus.
8 Ai adus o viță din Egipt, ai alungat păgânii și ai sădit-o.
Vineam de Aegypto transtulisti: eiecisti Gentes, et plantasti eam.
9 Ai pregătit un loc înaintea ei și ai făcut-o să prindă rădăcini adânci și a umplut țara.
Dux itineris fuisti in conspectu eius: plantasti radices eius, et implevit terram.
10 Dealurile au fost acoperite cu umbra ei și crengile ei erau ca cedrii cei mari.
Operuit montes umbra eius: et arbusta eius cedros Dei.
11 Ea și-a trimis crengile până la mare și ramurile ei până la râu.
Extendit palmites suos usque ad mare: et usque ad flumen propagines eius.
12 De ce i-ai dărâmat îngrăditurile, astfel că toți care trec pe cale o smulg?
Ut quid destruxisti maceriam eius: et vindemiant eam omnes, qui praetergrediuntur viam?
13 Mistrețul din pădure o pustiește, și fiara câmpului o mănâncă.
Exterminavit eam aper de silva: et singularis ferus depastus est eam.
14 Te implorăm Dumnezeul oștirilor, întoarce-te, privește din cer și vezi și cercetează această viță;
Deus virtutum convertere: respice de caelo, et vide, et visita vineam istam.
15 Și via pe care dreapta ta a sădit-o și ramura ce ai întărit-o pentru tine,
Et perfice eam, quam plantavit dextera tua: et super filium hominis, quem confirmasti tibi.
16 Este arsă cu foc, este retezată, ei pier la mustrarea înfățișării tale.
Incensa igni, et suffossa ab increpatione vultus tui peribunt.
17 Fie mâna ta peste omul dreptei tale, peste fiul omului pe care l-ai întărit pentru tine.
Fiat manus tua super virum dexterae tuae: et super filium hominis, quem confirmasti tibi.
18 Astfel nu vom da înapoi de la tine; dă-ne viață și vom chema numele tău.
Et non discedimus a te, vivificabis nos: et nomen tuum invocabimus.
19 Întoarce-ne din nou, DOAMNE, Dumnezeul oștirilor, fă să strălucească fața ta; și vom fi salvați.
Domine Deus virtutum converte nos: et ostende faciem tuam, et salvi erimus.