Psalmii 78
1 Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.
[Psalm lal Asaph] Mwet luk, porongo mwe luti luk, Ac lohang nu ke ma nga fahk.
2 Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,
Nga ac orekmakin kas lalmwetmet In aketeya ma lukma in pacl somla,
3 Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.
Ke ma su kut lohng ac etu, Su mwet matu lasr elos srumun nu sesr.
4 Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.
Kut ac fah tia okanla ma inge liki tulik natusr; Kut ac fah fahkak nu sin fwil tok uh Ke ku lun LEUM GOD ac orekma yohk lal Ac ma wolana su El oru.
5 Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,
El sang ma sap nu sin mwet Israel Ac ma sap ku nu sin fwil natul Jacob. El sapkin nu sin mwet matu lasr Tuh elos in luti ma sap lal nu sin tulik natulos.
6 Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,
Tuh fwil se tok uh in etu ke ma inge Ac elos in tafwela pac nu sin tulik natulos.
7 Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,
Fin ouinge, elos fah oayapa filiya lulalfongi lalos in God Ac tia mulkunla orekma lal, A elos fah akos ma sap lal pacl e nukewa.
8 Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.
Elos ac fah tia oana mwet matu lalos meet ah, Su seakos ac likkeke, Ac lulalfongi lalos tiana ku, Ac elos tia nunak pwaye nu sin God.
9 Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.
Mwet Ephraim elos tuh us pisr ac sukan pisr natulos A elos kaingla in len in mweun.
10 Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;
Elos tia liyaung wuleang lalos nu sin God, Ac elos srangesr akos ma sap lal.
11 Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.
Elos mulkunla orekma lal, Oayapa mwenmen su El oru ye mutalos.
12 Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
God El oru ma usrnguk ye mutun mwet matu lalos In acn Zoan in facl Egypt.
13 A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.
God El oralik meoa ac lela tuh elos in fahsr sasla; El oru tuh kof uh in tuyak oana eol.
14 De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.
Ke len uh El kololos ke sie pukunyeng, Ac ke fong uh ke kalem ke e.
15 A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.
El foklalik eot uh yen mwesis Ac sang kof nimalos liki acn loal.
16 De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.
El oru tuh soko infacl srisrik in tuku ke eot uh me, Ac orala tuh kof uh soror oana soko infacl.
17 Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.
Tusruktu, elos srakna orekma koluk lain God, Ac elos lain El Su Fulatlana yen mwesis.
18 Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.
Elos ke pacna srike God Ke elos sapkin tuh Elan kitalos ke mwe mongo elos lungse.
19 Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?
Elos kaskas lain God ac fahk, “Ya God El ku in ase mwe mongo in acn mwesis uh?
20 Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?
Pwaye lah El puokya eot uh Ac kof uh kahkma. Na fuka, El ku pac in ase bread nasr Ac kite mwet lal ke ikwa?”
21 De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,
Ke ma inge LEUM GOD El kasrkusrak ke El lohng kas lalos. El akkeokye mwet lal ke e, Ac kasrkusrak lal kaclos yokelik,
22 Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,
Mweyen wangin lulalfongi lalos in El, Ac elos tia lulalfongi lah El ac ku in molelosla.
23 Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,
Na God El kaskas nu yen engyeng uh Ac sapkin tuh srungul we in ikakelik;
24 Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.
El sang wheat inkusrao me Ke El supwama manna nalos.
25 Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.
Ouinge, mwet uh mongo ke mwe mongo nun lipufan, Ac God El supwama fal nu ke enenu lalos.
26 El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.
El oayapa oru tuh eng kutulap in tuhyak, Ac ke ku lal El purakak eng eir me.
27 De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.
Na El supweya won nu sin mwet lal, Pus oana puk weacn uh.
28 Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
Won inge putati infulwen na nien aktuktuk lalos, Ac raunela lohm nuknuk selos.
29 Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;
Ouinge mwet uh mongo ac arulana kihp, Tuh God El sang nu selos fal nu ke enenu lalos.
30 Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,
Tusruktu, elos soenna muti ke kena lalos, Ac elos srakna mongo
31 Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.
Ke God El kasrkusrak selos Ac uniya mukul su fokoko emeet lalos; Aok, mukul fusr su wo emeet sin mwet Israel.
32 Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.
Ne ouinge elos srakna oru ma koluk God El finne orek mwenmen nu selos, ac elos srakna tia lulalfongel.
33 De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.
Ke ma inge God El aksafye len lalos oana lusen mong se; In kitin pacl na El arulana kunausla moul lalos.
34 Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.
Pacl nukewa ma God El ac onela kutu selos Na mwet lula uh ac forla nu sel, Elos ac auliyak ac pre ke kuiyalos nufon.
35 Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
Elos esamak lah God El nien molela lalos, Ac El Su Kulana El tuku kasrelos.
36 Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.
Tusruktu kas nukewa lalos kikiap — Tiana pwaye ma elos fahk.
37 Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.
Elos tia nunak pwaye nu sel; Elos tia inse pwaye nu ke wuleang lalos nu sel.
38 Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.
Tusruktu, God El pakomuta mwet lal. El nunak munas ke ma koluk lalos Ac tia kunauselosla. Pacl pus El sruokya mulat lal lukelos, Ac kutongya kasrkusrak lal.
39 Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.
El esam lah mwet inge elos mwet moul in ikwa, Moul lalos oana eng uh ke ac tuhwot ac tia folok.
40 Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.
Pus na pacl elos aktoasrye God yen mwesis, Oayapa pus na pacl elos aksupwaryal.
41 Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.
Pus na pacl elos srike God Ac akkeokye insien God Mutal lun Israel.
42 Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.
Elos mulkunla ku lulap lal Ac len se El tuh molelosla liki mwet lokoalok lalos,
43 Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.
Ac orala ma ku ac usrnguk In acn Zoan in facl Egypt.
44 Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.
El ekulla infacl we nu ke srah Na wangin kof mwet Egypt in nim.
45 A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.
El supwala un loang nu inmasrlolos, mwe akkeokyalos, Ac frog in kunausla acn selos.
46 El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.
El supwala locust in kangla fokinsak sunalos Ac in kunausla ima lalos.
47 Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.
El kunausla ima grape lalos ke af yohk kosra, Ac kunausla sak fig ke aunfong oyohu.
48 De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.
El uniya cow natulos ke af yohk kosra, Ac un kosro natulos ke sarom.
49 A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.
El srunglulos Ke kasrkusrak ac mulat lal, Oana sie un lipufan su tuku in use misa.
50 A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.
El tia sruokya mulat lal Ku molela moul lalos, A El onelos ke mwe akkeok.
51 Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.
El uniya wounse nukewa In sou nukewa lun mwet Egypt.
52 Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.
Na El kolla mwet lal oana sie shepherd, Ac pwanulos sasla yen mwesis.
53 Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.
El kololos in misla ac elos tia sangeng, A meoa tuku ac afunla mwet lokoalok lalos.
54 Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.
El kololos nu ke acn mutal sel, Nu ke eol we su El sifacna eisla.
55 De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.
El lusak mwet in facl sac ke mwet lal elos utyak Ac El kitalik acn selos nu sin sruf lun Israel, Ac sang lohm sin mwet we nu sin mwet lal.
56 Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.
Tusruktu, elos tuyak lain God Kulana, Ac kena sifilpa srikal. Elos tia akos ma sap lal,
57 Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.
A elos forla liki God ac tia pwaye nunak lalos nu sel, oapana mwet matu lalos meet ah; Elos sesuwos oana soko sukan pisr kururu.
58 Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.
Elos arulana akkasrkusrakye God ke nien alu lalos Ac ke ma sruloala lalos.
59 Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.
God El arulana mulat ke El liye ma inge, Ac El sisla na pwaye mwet Israel.
60 Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.
God El som liki lohm nuknuk sel in Shiloh, Lohm se su El muta loac inmasrlosr.
61 Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.
El lela tuh mwet lokoalok lasr in sruokya Tuptup in Wuleang, Su akilenyen ku ac wolana lal.
62 De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.
El arulana toasr sin mwet lal Ac El lela tuh elos in anwuki sin mwet lokoalok lalos.
63 Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.
Mukul fusr elos misa ke mweun, Ac mutan fusr uh wangin mwet elos in payuk se.
64 Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.
Mwet tol elos anwuki, Na tia lela tuh katinmas kialos in eoksra.
65 Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.
Na Leum El sifil ngutalik oana mwet se su motul ngutalik — El oana sie mukul fokoko su pirikyukyak ke sripen wain.
66 Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.
Na El ukwauk mwet lokoalok ac kutangulosla, Pwanang elos mwekinla nwe tok.
67 Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,
Tusruk El sisla sruf lal Joseph, Ac El tia sulela sruf lal Ephraim.
68 Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.
A El sulela sruf lal Judah, Oayapa Eol Zion, su El arulana lungse.
69 Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.
El musaela Tempul lal ingo, In oana lohm sel inkusrao. El oru in okak ac ku, oana faclu, Su oakwuki nwe tok.
70 A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;
God El sulella David, mwet kulansap lal, Su El usalu liki inima,
71 De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.
Acn el muta liyaung sheep we, Ac El oru tuh elan tokosra fin Israel — Elan oana sie mwet shepherd lun mwet lun God.
72 Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.
Ouinge David el liyalosyang ke inse pwaye Ac ke pah in nunak lal, el kololos.
