Psalmii 78
1 Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.
Se yon chante Asaf. Pèp mwen yo, koute sa m'ap moutre nou! Louvri zòrèy nou pou n' tande sa m'ap di!
2 Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,
Mwen pral pale ak nou, pou m' fè nou konnen sa ki te pase nan tan lontan,
3 Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.
bagay nou te tande nan zòrèy nou, bagay nou tout te konnen, bagay zansèt nou yo te konn rakonte nou.
4 Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.
Nou p'ap kache bagay sa yo pou pitit nou yo pa konnen yo. N'ap fè lwanj Seyè a devan timoun k'ap vini yo. N'ap fè yo konnen jan l' gen pouvwa, jan l' gen fòs, jan li fè gwo mèvèy.
5 Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,
Li te di pèp Izrayèl la sa pou li fè. Li te bay pitit pitit Jakòb yo kòmandman li yo. Li te mande zansèt nou yo pou yo te moutre pitit yo lalwa Bondye a,
6 Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,
pou timoun ki fenk fèt yo ka konnen l', pou yo menm tou, lè yo grandi, yo ka fè pitit pa yo konnen l'.
7 Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,
Konsa yo menm tou, y'a mete konfyans yo nan Bondye. Yo p'ap bliye sa li te fè. Y'a toujou obeyi kòmandman li yo.
8 Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.
Konsa yo p'ap tankou zansèt yo ki te fè tèt ak Bondye, ki te derefize fè sa li te mande yo fè, ki pa t' janm gen yon konfyans fèm nan Bondye, ki pa t' kenbe pawòl yo ak Bondye.
9 Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.
Pitit Efrayim yo se moun ki konn goumen, ki fò nan tire flèch. Men, yo kouri lè batay mare.
10 Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;
Yo pa t' kenbe kontra Bondye te pase ak yo a. Yo derefize fè sa li te mande yo fè.
11 Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.
Yo fè espre, yo bliye sa li te fè, tout mèvèy li te fè yo wè.
12 Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
Wi, se devan je zansèt yo Bondye te fè mirak nan peyi Lejip, nan plenn Zoan an.
13 A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.
Li fann lanmè a an de, li fè yo pase nan mitan l'. Li fè dlo yo kanpe dwat tankou miray.
14 De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.
Pou l' moutre yo chemen pou yo pran, lajounen li ba yo yon nwaj, lannwit li ba yo yon dife ki t'ap mache devan yo.
15 A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.
Li fann gwo wòch nan dezè a, li ba yo kont dlo pou yo bwè.
16 De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.
Li fè sous dlo pete nan wòch la, li fè dlo koule tankou dlo larivyè.
17 Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.
Men, yo pa t' sispann fè peche kont Bondye, yo revòlte dèyè Bondye ki anwo nan syèl la, lè yo te nan dezè a.
18 Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.
Yo te vle sonde Bondye: yo mande pou l' ba yo manje yo te vle manje a.
19 Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?
Yo pale Bondye mal, yo di: -Eske Bondye ka mete manje sou tab nan mitan dezè sa a?
20 Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?
Wi, se vre. Li frape wòch la: Dlo koule kou larivyè. Men, èske li kapab ban nou pen? Eske li ka bay pèp li a vyann?
21 De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,
Lè Seyè a tande sa, li fè kòlè. Se te tankou yon dife li te limen dèyè pitit Jakòb yo. Li vin ankòlè anpil sou yo,
22 Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,
paske yo pa t' gen konfyans nan Bondye, yo pa t' kwè li ta kapab delivre yo.
23 Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,
Li pale ak nwaj yo ki anwo nan syèl la, li ba yo lòd pou yo louvri pòt syèl la.
24 Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.
Li grennen laman sou yo pou yo manje. Li ba yo manje farin ki soti nan syèl la.
25 Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.
Se konsa, yo manje manje zanj Bondye yo. Li ba yo manje pou yo manje plen vant yo.
26 El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.
Lèfini, li fè yon van lès soufle nan syèl la. Avèk pouvwa li, li fè yon van leve soti nan sid.
27 De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.
Li grennen vyann sou yo tankou pousyè. Li fè zwazo soti nan syèl la tonbe atè, tankou sab bò lanmè.
28 Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
Li fè yo tonbe nan mitan kote yo te rete a, tout bò kay yo.
29 Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;
Yo tout te manje plen vant yo. Bondye ba yo tou sa yo te anvi.
30 Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,
Men, yo pa t' ankò fin manje, yo pa t' ankò fin plen vant yo, manje a te nan bouch yo toujou,
31 Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.
lè Bondye fache sou yo. Li touye pi gwonèg nan mitan yo, li kraze tout jenn gason nan peyi Izrayèl la.
32 Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.
Atousa, pèp la donnen pi rèd nan fè peche. Yo pa t' vle kwè nan mirak sa yo.
33 De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.
Se konsa, li fè lavi yo disparèt tankou lafimen. Li sezi yo, yo mouri frèt.
34 Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.
Li te fè detwa ladan yo mouri. Se lè sa a yo tounen vin jwenn li, yo chanje lavi yo, yo lapriyè nan pye li.
35 Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
Yo vin chonje se Bondye ki te pwoteksyon yo. Se Bondye anwo nan syèl la ki te delivre yo.
36 Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.
Men, tout bèl pawòl sa yo, se te manti. Tou sa yo t'ap di a, se te pawòl nan bouch.
37 Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.
Yo pa t' sensè avè li, yo pa t' kenbe kontra li te pase ak yo.
38 Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.
Men, paske Bondye te gen pitye pou yo, li padonnen peche yo, li pa t' touye yo. Anpil fwa menm, li kenbe, li pa t' fè kòlè sou yo. Li pa t' kite kòlè l' tonbe sou yo.
39 Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.
Li chonje se moun yo ye, se pase y'ap pase tankou van k'ap soufle.
40 Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.
Men, se pa ni de ni twa fwa yo te leve dèyè li nan dezè a! Se pa ni de ni twa fwa yo te fè l' fè kòlè!
41 Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.
Se tout tan yo t'ap tante Seyè a! Se tout tan yo t'ap pwovoke Bondye pèp Izrayèl la, ki yon Bondye apa!
42 Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.
Yo bliye jan li gen pouvwa. Yo bliye lè li te sove yo anba lènmi yo,
43 Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.
lè li te fè gwo mirak ak bèl mèvèy nan peyi Lejip, nan plenn Zoan an.
44 Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.
Li fè dlo larivyè yo tounen san. Pesonn pa t' ka bwè dlo sa yo.
45 A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.
Li voye mouchavè sou yo pou devore yo. Li voye krapo pou detwi yo.
46 El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.
Li voye krikèt vèt pou manje rekòt yo, chwalbwa pou devore tout jaden yo.
47 Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.
Li touye pye rezen yo ak lagrèl, li touye pye sikomò yo ak fredi.
48 De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.
Li touye tout bèt jaden nan savann yo ak lagrèl, li touye bann mouton yo ak loray.
49 A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.
Li te ankòlè anpil sou yo, li te move, li te fache. Li fè anpil malè tonbe sou yo. Li voye yon lame zanj pou detwi yo.
50 A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.
Li kite kòlè l' pase sou yo, li pa t' sove lavi yo yonn. Li lage yon epidemi ki t'ap fini ak yo.
51 Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.
Li touye tout premye pitit gason ki nan peyi Lejip la, tout premye pitit gason nan laras Kam lan.
52 Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.
Lèfini, tankou yon bann mouton, li mennen pèp li ale, li kondi yo nan mitan dezè a.
53 Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.
Li mennen yo san danje san malè. Yo pa t' bezwen pè anyen. Men, lanmè a te kouvri tout lènmi yo.
54 Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.
Li fè yo rive sou fwontyè peyi li te chwazi pou li a, toupre mòn li te pran ak fòs kouraj li a.
55 De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.
Li mete lòt nasyon yo deyò pou bay pèp li a plas. Li separe tè a, li bay chak branch fanmi Izrayèl la pa yo. Li kite yo moute kay yo kote lènmi yo te rete.
56 Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.
Men, yo kenbe tèt ak Bondye ki gen tout pouvwa a. Yo t'ap wè jouk ki bò li te ye ak yo: Yo pa fè sa li te mande yo fè!
57 Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.
Yo pa kenbe pawòl yo. Yo vire do ba li tankou zansèt yo te fè. Yo pati sou move pye, yo mal derape.
58 Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.
Yo fè l' fache paske yo bati tanp pou lòt bondye yo, yo pòte l' fè jalouzi poutèt vye zidòl yo.
59 Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.
Bondye fache lè li wè sa. Se konsa li voye pèp Izrayèl la jete.
60 Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.
Li kite kay li te genyen Silo a, kote li t'ap viv pami moun sou latè a.
61 Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.
Li kite lènmi yo pran Bwat Kontra a, ki te garanti pouvwa li ak fòs li nan mitan yo, li kite yo pote l' ale.
62 De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.
Li te fache nèt sou pèp li a, li kite lènmi touye yo nan lagè.
63 Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.
Jenn gason yo mouri nan dife. Jenn fi yo pa jwenn pesonn pou marye ak yo.
64 Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.
Tout prèt yo mouri anba kout nepe. Vèv yo pa t' kriye pou yo.
65 Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.
Se lè sa a Seyè a leve, tankou si li t'ap leve nan dòmi. Li parèt tankou yon vanyan gason ki anba gwòg li.
66 Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.
Li frape lènmi yo, li fè yo kouri. Li fè yo wont pou tout tan.
67 Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,
Li voye pitit Jozèf yo jete, li pa t' chwazi branch fanmi Efrayim lan.
68 Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.
Li chwazi branch fanmi Jida a pito, ansanm ak mòn Siyon li renmen anpil lan.
69 Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.
Se la li bati tanp li a ki pòtre ak kay li nan syèl la. Li fè l' solid tankou latè, pou tout tan.
70 A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;
Li te chwazi David, yon moun ki t'ap sèvi l'. Li wete l' dèyè mouton li t'ap okipe yo,
71 De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.
dèyè manman mouton ki gen pitit dèyè yo, li fè l' wa sou pitit Jakòb yo. Li mete l' gadò pèp Izrayèl la.
72 Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.
David pran swen yo ak tout kè li. Li kondi yo avèk anpil ladrès.
