Psalmii 78
1 Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.
An Instructive Psalm. Asaph’s. Give ear, O my people, to mine instruction, Bend your ear to the sayings of my mouth;
2 Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,
I will open, in a parable, my mouth, I will pour forth enigmas out of antiquity; —
3 Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.
Which we have heard, and come to know, And, our fathers, have recounted to us;
4 Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.
We will not withhold [them] from their children, To a later generation, recounting the praises of Yahweh, Even his might and his wonders which he wrought;
5 Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,
When he set up a testimony in Jacob, And, a law, appointed in Israel, —Which he commanded our fathers, That they might make them known to their children;
6 Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,
To the end, A later generation, might come to know, Children who should be born, Who should arise, and recount [them] to their children;
7 Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,
That they might set, in Elohim, their confidence, —And not forget the doings of El, But, his commandments, might observe;
8 Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.
And not become, like their fathers, a generation stubborn and rebellious, —A generation that fixed not their heart, Neither was their spirit, faithful with GOD.
9 Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.
The sons of Ephraim—armed bowmen, Turned in the day of battle;
10 Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;
They kept not the covenant of God, And, in his law, refused to walk;
11 Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.
And forgat His doings, And his wonders which he had showed them:
12 Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
In presence of their fathers, wrought he, wondrously, —In the land of Egypt—the field of Zoan:
13 A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.
He clave the sea, and caused them to pass through, And reared up the waters like a mound;
14 De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.
And led them, by a cloud, in the daytime, And all the night, by a light of fire;
15 A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.
He used to cleave rocks in the desert, And let them drink as out of mighty deeps;
16 De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.
And he brought forth streams out of the cliff, And caused waters to flow down, like rivers.
17 Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.
But again, once more sinned they against him, Resisting the Most High in a land of drought:
18 Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.
They put GOD to the proof in their heart, By asking food to their mind:
19 Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?
Yea they spake against Elohim, —They said, Can GOD prepare a table in the desert?
20 Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?
Lo! he hath smitten a rock, And waters, have gushed out, Yea, torrents, have rushed along, —Food also, can he give? Or provide flesh for his people?
21 De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,
Therefore, Yahweh hearkened, and became wroth, —And, a fire, was kindled against Jacob, Moreover also, anger, mounted against Israel;
22 Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,
Because, They believed not in God, Nor trusted in his salvation;
23 Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,
Though he had commanded the skies above, And, the doors of the heavens, had opened;
24 Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.
And had rained on them manna to eat, And, the corn of the heavens, had given to them:
25 Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.
The food of the mighty, each one did eat, Nourishment, sent he them to the full;
26 El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.
He let loose an east wind in the heavens, Then guided he, in his might, a south wind;
27 De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.
And rained upon them flesh as the dust, And, like the sand of the seas, birds of wing;
28 Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
And let them fall in the midst of their camp, —Round about their habitations.
29 Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;
So they did eat and were abundantly filled, When, what they longed for, he had brought them: —
30 Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,
They had not turned away from what they had longed for, Yet was their food in their mouth,
31 Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.
When, the anger of God, mounted against them, And he slew of their vigorous youths, And, the choice young men of Israel, caused he to bow down in death.
32 Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.
For all this, sinned they still, And believed not in his wonders;
33 De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.
So he ended, in a breath, their days, And their years, in a sudden terror!
34 Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.
If he slew [of] them, then they sought him, Yea they turned, and did earnestly seek GOD;
35 Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
And remembered that, Elohim, was their rock, Yea, EL Most High, their Redeemer:
36 Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.
So they spake him fair with their mouth, And, with their tongue, did promise him falsely;
37 Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.
But, their heart, was not fixed with him, Nor were they trusty in his covenant:
38 Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.
Yet, he, full of compassion, would put a propitiatory-covering over iniquity, and not destroy, —Yea, many a time, turned he back his anger, And would not stir up all his wrath.
39 Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.
So then he remembered, That, Flesh, they were, A Wind departing, that returneth not.
40 Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.
How often they, Resisted him in the desert, Vexed him, in the waste:
41 Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.
Yea they again put GOD to the test, And, to the Holy One of Israel, caused they sorrow:
42 Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.
They remembered not his hand—The day, When he ransomed them from the adversary;
43 Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.
When he set, in Egypt, his signs, And his wonders, in the plain of Zoan;
44 Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.
When he turned, into blood, their Nile-streams, And, their own rivers, could they not drink;
45 A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.
He sent among them, The gad-fly, and it devoured them, And the frog, and it despoiled them;
46 El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.
When he gave to the corn-locust their produce, And their toil, to the swarming locust;
47 Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.
He killed, with hail, their vine, And their sycomores, with frost:
48 De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.
When he gave up, to hail-storms, their beasts, And their cattle, to pestilent fevers;
49 A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.
He sent among them the heat of his anger, Wrath and indignation and distress, —A mission of messengers of misfortune:
50 A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.
He leveled a path for his anger, Withheld not, from death, their soul, But, their life—to the pestilence, he delivered:
51 Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.
So he smote, Every first-born in Egypt, The beginning of their strength, in the tents of Ham;
52 Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.
And he set forth, like sheep, his people, And guided them, like a flock in the desert;
53 Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.
Yea he led them securely, and they dreaded not, And, their enemies, the sea did cover.
54 Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.
Then brought he them within his own holy bounds, The mountain-range, which his right hand made his own:
55 De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.
So he drave out, before them, [whole] nations, And allotted them, by line, an inheritance, And caused to dwell, in their own homes, the tribes of Israel.
56 Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.
But they tested and resisted God Most High, And, his testimonies, did not observe;
57 Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.
But drew back and dealt treacherously, like their fathers, They turned aside, like deceitful bowmen;
58 Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.
And provoked him to anger with their high places, And, with their images, used to move him to jealousy.
59 Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.
God heard and was wroth, And greatly abhorred Israel;
60 Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.
So he gave up the habitation of Shiloh, The tent he had set up among Men;
61 Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.
Yea he gave up, into captivity, his strength, And his beauty into the hand of an adversary;
62 De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.
And delivered up, to the sword, his people, And, with his own inheritance, was he wroth;
63 Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.
His young men, were devoured by fire, And, his virgins, were not praised in song;
64 Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.
His priests, by the sword, did fall, And, his widows, were not able to bewail.
65 Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.
Then awoke, as one that had slept, Adonay, As a warrior exulting with wine!
66 Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.
So he smote his adversaries in the rear, Reproach age-abiding, laid he upon them.
67 Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,
Howbeit he rejected the tent of Joseph, And, the tribe of Ephraim, did not choose:
68 Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.
But made choice of the tribe of Judah, The mountain of Zion, which he loved;
69 Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.
And built, like the heights, his sanctuary, Like the earth, he founded it to times age-abiding.
70 A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;
And made choice of David his servant, And took him from among the folds of the sheep:
71 De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.
From after the sucking ewes, he brought him in, —To be shepherd to Jacob his people, And to Israel, his inheritance.
72 Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.
So he did shepherd them, according to the singleness of his heart, And, with the discernment of his hands, used he to guide them.
